Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, după rușinea de pe DN1. „Eu îmi dau demisia singur, nu trebuie să mi-o ceară nimeni”

Publicat: 04 01. 2015, 21:57

Șoferii care s-au întors sâmbătă de pe Valea Prahovei au avut parte din nou de calvarul anual de la revenirea din vacanță, fiind nevoiți să stea în trafic blocați mai bine de șase ore. Coloanele de autoturisme au ajuns că se întindă pe aproape opt kilometri, traficul fiind practic paralizat între Predeal și Bușteni. Ce e și mai rău, nici cei care se întorc duminică în Capitală de pe Valea Prahovei nu au șanse să fie mai norocoși, existând temeri că și astăzi se vor crea cozi de câțiva kilometri. Guvernele care s-au succedat în ultimul deceniu au promis, unul câte unul, începerea autostrăzii Comarnic-Brașov, care ar fi rezolvat situația traficului către munte, atât de aglomerat la sfârșitul de săptămână sau la finalul concediilor. Am avut parte, însă, doar de tentative eșuate. Tot o promisiune oferă, într-un interviu pentru gândul, și actualul ministru al Transporturilor, Ioan Rus, care îi asigură pe români că, în maximum patru ani, nu vor mai circula bară la bară pe această rută, la întoarcerea din vacanță.

Vă prezentăm în continuare interviul cu Ioan Rus:

Domnule ministru, există șansa, într-un viitor previzibil, să se rezolve circulația – deja imposibilă – pe Valea Prahovei?

Până la sfârșitul lui ianuarie – de două zile, am preluat eu CNADR -, vom lua o decizie privitoare la relația cu consorțiului care și-a adjudecat ideea realizării tronsonului Comarnic – Brașov. Sper să fie una pozitivă. În paralel, am solicitat realizarea mai rapidă, într-un an de zile, cel mult un an și jumătate, a celui de-al treilea DN, între Brașov și Câmpina, cel de pe Valea Doftanei, actualul DJ, astfel încât să putem trece la șase benzi de circulație, adică: DN1, București-Comarnic-Brașov; DN1A, București-Vălenii de Munte-Cheia și încă un DN, între cele două, pe Valea Doftanei.

Este o soluție necesară, întrucât autostrada București-Brașov, chiar dacă se va decide favorabil – iar eu sper că așa vom hotărî la sfârșitul acestei luni -, va dura minim trei-patru ani, luând în calcul și închiderea, pe perioade scurte, a DN1. Și atunci este nevoie de cel de-al treilea drum.

Este vorba de noi negocieri cu Vinci și colaboratorii săi?

Suntem în situația de a rediscuta unele lucruri din contract, pe proiectul „COBRA” (Comarnic-Brașov), privitoare la demararea lucrărilor. În ianuarie vom finaliza aceste discuții, la fel ca și în cazul tronsonului Pitești-Sibiu. Până la sfârșitul lunii, sper să se adjudece câștigătorul pentru studiul de fezabilitate, și să demarăm lucrarea.

Vorbim de un „drum expres”, așa cum fusese el regândit?

Nu. De autostradă, chiar dacă ea va fi „fazată”. Acum, toată Europa lucrează în felul ăsta. Dar proiectul, în ansamblu, va fi realizat pentru autostradă; inclusiv în ceea ce privește exproprierile, prevăzute pe o lărgime de 70 de metri. Dacă, din lipsa resurselor financiare, vom fi obligați să realizăm, mai întâi, „faza expres”, în etapa a doua, cu siguranță vom închieia și „faza autostradă”.

Și în acest caz, vom continua, pe Valea Oltului, lucrările de extindere cu o a treia bandă în mai multe zone, astfel încât să descongestionăm, să fluidizăm traficul, până la finalizarea autostrăzii.

Aveți un termen în aceste cazuri?

Cam patru ani vor dura lucrările. Este o perspectivă realist-optimistă.

În finalul lunii, când vom aproba și programul de implementare a masterplanilui general de transport, vom aproba și etapizarea acestor lucrări. Dar ce nu s-a făcut în 25 de ani e complicat să facem într-o lună. Decizia, în ce mă privește, este să sprijin puternic aceste lucruri.

Dar bani sunt, domnule ministru?

Bani nu sunt niciodată. Dar eu mă ocup în acest moment să găsesc diverse aranjamente financiare, cuplate: fonduri europene, buget de stat, concesiuni, parteneriat public-privat, finanțări prin creditare. Încerc să adun toate astea într-un coș mare și să realizez ce mi-am propus. Pentru că că nu vorbim doar de aceste două proiecte. Vorbim și de Autostrada Moldova – Transilvania, și de Autostrada Tulcea-Constanța-Brăila. Așa că, în liniște, pe tăcute, sper să găsesc soluții, astfel încât, la finele acestei luni să ieșim cu o hotărâre de guvern sau poate chiar cu o lege, privind infrastructura. Asta înseamnă implementarea masterplanului general de transport – avem un document strategic, dar el trebuie să fie urmat și de un document de implementare, care presupune fazarea, etapizarea și prioritizarea lucrărilor. Pe lângă toate astea, mai presupune și finanțarea.

Așa că aranjamentele financiare sunt lucrări complexe la care lucrez în acest moment. Și sper ca, la sfârșitul lunii, să putem vorbi, realist, despre toate acestea.

Că de povești cu demisia, am mai auzit. Și eu îmi dau demisia, singur, nu trebuie să mi-o ceară nimeni, dacă e să fugim de muncă. Dar eu cred că, mai important e să găsim soluții.

Epopeea Comarnic-Brașov

Guvernele care s-au succedat în ultimul deceniu au promis, unul câte unul, începerea autostrăzii Comarnic-Brașov, care ar fi rezolvat situația traficului către munte, atât de aglomerat la sfârșitul de săptămână sau la finalul concediilor. Am avut parte, însă, doar de tentative eșuate: una în 2004, când procedurile de selecție a constructorului – firma franceză Vinci – nu au îndeplinit criteriile Comisiei Europene; și una în 2010, când același Vinci nu a găsit finanțare și s-a retras.

Despre Comarnic-Brașov a scris sâmbătă și fostul premier Adrian Năstase pe blogul său. „Astăzi am fi circulat deja” pe autostrada Comarnic-Brașov, „dacă la finalul anului 2004 lucrurile stăteau altfel”, crede fostul premier. Pe scurt, Năstase dă vina pe …Traian Băsescu pentru cele două eșecuri ale proiectului, și cel din 2004, și cel din 2010, fără să sufle vreo vorbă despre criteriile Comisiei Europene sau lipsa de finanțare.

Năstase mai scrie că proiectul de autostradă, semnat cu compania franceză Vinci, „a fost anulat în 2005, imediat după venirea lui Traian Băsescu la putere”. „Și a doua oară, în 2010, a fost anulat, un alt contract, pentru același segment de drum, tot cu compania Vinci – după al doilea naufragiu al lui Băsescu”, a scris Năstase.

Nici a treia încercare nu pare să fie cu noroc

Pe de altă parte, nici a treia încercare, tot cu Vinci, nu pare să fie cu noroc. Asocierea Vinci-Strabag-Aktor, desemnată în decembrie 2013 drept câștigătoarea licitației, nu a semnat contractul cu statul român, marea problemă fiind găsirea resurselor financiare pentru construcția autostrăzii.

În prezent, nimeni nu știe când sau măcar dacă această autostradă va mai fi construită. Mai multe, AICI

LISTA MINIȘTRILOR TRANSPORTURILOR DIN 1990 PÂNĂ ÎN PREZENT

Corneliu Burada, ianuarie 1990 – iunie 1990

Doru Pană, iunie 1990 – aprilie 1991

Traian Băsescu, aprilie 1991 – noiembrie 1992

Paul Teodoru, noiembrie 1992 – martie 1994

Aurel Novac, martie 1994 – decembrie 1996

Traian Băsescu, decembrie 1996 – februarie 1998

Anton Ionescu, februarie 1998 – aprilie 1998

Traian Băsescu, aprilie 1998 – iunie 2000

Anca Boagiu, iunie 2000 – decembrie 2000

Miron Mitrea, decembrie 2000 – decembrie 2004