Mircea Geoană: Apartenența la NATO, prima garanție reală de securitate din istoria României

Geoană a precizat că aderarea la NATO a reprezentat momentul întoarcerii României în Occident și se întreabă, retoric, cât de vulnerabilă ar fi fost România azi în fața acțiunilor Federației Ruse, care încearcă să revină pe fostul său tipar imperial, în absența garanțiilor de securitate oferite de Alianță și de partenerii americani.

Fostul ministru de Externe a arătat că apartenența României la NATO nu este în sine o rețetă a succesului, ci o precondiție a succesului, el subliniind că România trebuie să își facă temele și să își respecte angajamentele, respectiv să elaboreze o strategie de securitate națională actualizată, care îi lipsește de aproape zece ani, și să revină mai repede decât se prognoza la alocarea a 2% din PIB pentru Apărare.

Geoană a menționat că România trebuie să devină, alături de Polonia, printre cele mai puternice state din punct de vedere militar din regiune.

ACTUALITATE Ce este și cum se manifestă GLOSOFOBIA. Ce spun specialiștii

17:28

ACTUALITATE Vasile Bănescu: „Patriarhul Daniel nu are nicio simpatie pentru nimic care ține de EXTREMISM” / „Mulți preoți, PROPAGANDIȘTI politici contextuali”

17:26

Potrivit lui Geoană, NATO se va transforma în perioada următoare, urmând să adopte o serie de elemente de redefinire în noul context legat de Federația Rusă.

Geoană a spus, totodată, că interesul vital al României este ca, în premieră în istorie, pe lângă apartenența sa la NATO și UE, să aibă toți vecinii săi, respectiv Serbia, Republica Moldova, Ucraina și Georgia, membri ai aceluiași sistem politic.

Întoarcerea României în Occident

Geoană a precizat că, dincolo de evaluarea pur militară, strategică sau de securitate a apartenenței la cea mai puternică alianță militară a omenirii, aderarea a reprezentat semnalul terminării perioadei în care România se afla într-o „zonă a nimănui”.

„Și dacă cineva se îndoiește de valoarea apartenenței noastre la NATO azi, să se uite la ce se întâmplă la granițele noastre. Să ne închipuim cum ar fi arătat România azi, cât de vulnerabilă ar fi fost România azi în fața acestei Rusii care încearcă să revină pe fostul său tipar imperial, în absența garanțiilor de securitate oferite de Alianță, de partenerii noștri americani”, a spus Geoană.

Potrivit lui Geoană, „apartenența la Alianță nu este o rețetă a succesului, dar este o precondiție a succesului, așa cum apartenența la UE nu este o garanție a succesului, ci este o precondiție a succesului”, el menționând că restul lucrurilor țin de muncă internă, tranformări interne, administrare mai bună a țării, mai puțină corupție, forță economică mai mare, capacitate de a acționa coerent la nivel intern și internațional.

Geoană a spus că aderarea este un moment cu adevărat istoric, iar faptul că azi este comemorat e un lucru bun.

„Dar, mai degrabă suntem cu toții interesați cum va arăta Alianța și cum va arăta România în următorii zece ani, lucru care fără îndoială va suferi profunde tranformări după aceste ultime incursiuni ale Federației Ruse în vecinătatea sa imediată”, a spus Geoană.

Despre organizarea vizitei lui Clinton la București: „Și acum simt mirosul tenișilor și al tricourilor transpirate ale lui Talbott”

Geoană a rememorat modul în care a reușit să obțină, fiind ambasador în SUA, vizita președintelui american Bill Clinton la București, într-o întrevedere cu adjunctul secretarului de stat american din acea perioadă, Strobe Talbott, care tocmai se întorsese de la jogging.

„Mi-aduc aminte de perioada dificilă de după ce am fost respinși la summit-ul de la Madrid din 1997 și îmi aduc aminte cum am reușit să obținem vizita lui Bill Clinton la București într-o cameră din spatele biroului oficial al adjunctului secretarului de stat american Strobe Talbott, din acea perioadă. Și, cu regretatul strateg Ronald Asmus, eram în acea mică cameră după ce Talbott venise de la jogging. Și acum simt mirosul tenișilor și al tricourilor transpirate pe care Strobe Talbott, bun prieten de atâția ani de zile, le avea”, a spus Geoană.

„Și i-am zis: «Strobe, am o idee». Spune: «Ce idee?». «Aș vrea ca Bill Clinton să vină la București». Și spune: «Ai înnebunit? O să dea oamenii cu roșii în noi!» Îi spun: «Nu cred că o să dea cu roșii în noi și o să vedeți că o să aveți o primire mai călduroasă la București după ce ne-ați refuzat să intrăm în NATO decât în țările care au fost printre primele care au fost primite»”, a relatat Geoană.

El a precizat că acela a fost momentul în care a stabilit și parteneriatul strategic între SUA și România și în care a arătat că, în pofida unei înfrângeri de etapă, România este perseverentă în a-și urmări obiectivele de a face parte din lumea occidentală și din comunitatea euroatlantică.

„Și asta arată și pentru cei mai tineri care sunt în politică sau în diplomație că niciodată nu trebuie să consideri un «Nu» drept un răspuns definitiv. Și faptul că ne-am bătut, faptul că nu am abandonat, faptul că împreună cu toți ceilalți de acasă, politicieni și cetățeni, am păstrat sus speranța aderării a făcut ca România să fie azi într-o situație de securitate națională cum nu a avut-o niciodată în istorie. Și acest lucru este important”, a spus Geoană.

El a spus că fostul președinte american Bill Clinton îi spune chiar și azi că „a fost cea mai frumoasă vizită” atunci, în 1997, când o sută de mii de oameni s-au strâns în Piața Universității.

Despre vizita lui Bush la București: „Dumnezeu a dat curcubeul”

Geoană a rememorat, totodată, și modul în care a fost organizată vizita președintelui american George Bush la București.

„A fost oarecum un pic mai simplu, pentru că venise 11 septembrie. Și după tragedia de la turnurile gemene din New York și participarea României la operațiunea din Afganistan, Irak, într-un fel România era o destinație naturală”, a spus Geoană.

El a arătat că le-a sugerat americanilor ca scena să fie amplasată în Piața Revoluției, lângă Palatul Regal, în opoziție cu balconul de la CC, de la care se adresase fostul dictator Nicolae Ceaușescu în 1989.

„Eu le-am sugerat locația și am vrut să fie o antiteză cu discursul lui Ceaușescu de la balconul de la CC. Am spus că, din punct de vedere simbolic, momentul intrării României în NATO trebuie să fie exact opusul, la Palatul Regal, privind către balconul lui Ceaușescu și, simbolic, închizând un cerc istoric dureros pentru România”, a precizat Geoană.

El a arătat că americanii „nu ne-au lăsat” să facem această punere în scenă și că, în schimb, au solicitat să selecteze audiența.

„Absolut fiecare personaj, cu excepția președintelui Bush, Iliescu, conducerea României, toți ceilalți erau selecționați de către americani pentru o imagine cât mai completă a spectrului societății românești. Și au spus: «Vrem doi bărbați în uniformă, o doamnă ofițer, vrem să vedem reprezentanți ai tuturor cultelor religioase din România – ortodocși, greco-catolici, catolici, vrem tineri, bătrâni»”, a spus Geoană.

El a precizat că de acolo a învățat ce înseamnă să pregătești profesionist din punct de vedere al comunicării și al simbolisticii non-verbale o vizită la acel nivel.

„Deci, există și puțină metodă în spatele unei vizite de succes și aici americanii știu meserie și în comunicare și în televiziune”, a spus Geoană.

„După aia, Dumnezeu a dat și curcubeul și, când m-am întors la Casa Albă, după vizită, pe holurile de la Casa Albă, în drumul către Biroul Oval, curcubeul de la București era pus acolo”, a spus Geoană.

Se putea face mai mult și din partea Alianței, și din partea României

„Și noi ne-am culcat puțin pe o ureche, cum zice românul, după ce un număr de ani am alocat 2% din PIB pentru Apărare, așa cum a fost înțelegerea, așa cum este Convenția la nivel european. Și noi am considerat de foarte multe ori că participarea noastră eroică și generoasă și plină de sacrificii în oameni, în bani, în sânge, în familii îndoliate în Afganistan sau în Irak țineau loc de o tranformare mai profundă a Armatei române și a modului în care funcționăm. Poate că și NATO putea să facă mai multe pentru noi, în sensul de a transfera mai mult echipament, mai multă tehnologie, de a investi mai mult în relația cu noi”, a spus Geoană.

Fostul ministru de Externe a spus că momentul Crimeea a reprezentat un semnal de trezire la realitate și pentru România, și pentru NATO și a arătat că, din acest moment, pe lângă deciziile pe care Occidentul le va lua cu privire la relațiile cu Federația Rusă, România are de luat în considerare niște concluzii „româno-române” despre ce are de făcut.

„Și câteva lucruri sunt extrem de clare. Unu: enegia. Este clar că trebuie să privim extrem de rapid și de lucid la ceea ce înseamnă pârghie energetică românească în context european și al relației cu Federația Rusă. Acest moment trebuie folosit pentru ca tot ceea ce înseamnă strategii fanteziste și din care vrem să facem de toate în același timp să facă loc unei strategii pragmatice, în care să folosim ce avem la dispoziție, să ne conectăm cu vecinii noștri, să încurajăm conducte de gaz natural după eșecul Nabucco, pentru că acum se poate”, a spus Geoană.

El a menționat că e foarte important ca în acest moment să se stabilească și o legătură între putere și opoziție, astfel încât această strategie să fie respectată pentru următorii zece ani de zile.

„Altfel, ne trezim, ca și în alte situații, cu un nou președinte peste câteva luni, cu alte guverne în următorii câțiva ani, și fiecare Guvern va veni din nou și va crede că începe Meșterul Manole să repete legenda năruirii și construcției la nesfârșit. Așa ceva nu se poate”, a menționat Geoană.

De zece ani nu avem strategie de securitate națională; atenție și la securitatea cibernetică

Mircea Geoană a subliniat și relevanța elementelor de securitate națională care țin de apărare cibernetică, în noul context care ține de Federația Rusă.

„Nu putem să uităm modul în care Letonia a fost îngenuncheată acum câțiva ani de un atac cibernetic rusesc. Faptul că SRI face o treabă foarte bună conducând efortul guvernamental trebuie să fie însoțit de un efort și în zona civilă, trebuie să fim pregătiți pentru acest tip de riscuri”, a spus Geoană.

El a arătat că este inacceptabil ca România să nu aibă de zece ani o strategie de securitate națională actualizată.

„Indiferent cât de multă gâlceavă politică ar fi în acest moment, este obligația președintelui, a Parlamentului să venim cu o strategie de securitate actualizată și, în pofida momentului electoral destul de complicat, să avem puterea de o manieră transparentă și lucidă, ca oameni responsabili, să adoptăm o strategie de securitate națională actualizată și după lecțiile ofensivei rusești din vecinătate”, a spus Geoană.

El a spus că România ar trebui să revină mai repede decât se prognoza la alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, apreciind că România trebuie să devină, alături de Polonia, printre cele mai puternice state din punct de vedere militar din regiune.

„Sperăm să putem să primim mult mai mult suport și sprijin, inclusiv transfer de tehnologie în zona civil-militară sau militară. Dar pentru asta avem nevoie de un plan de înzestrare a forțelor armate pentru următorii 4-5-10 ani și aici este iarăși important ca și puterea și opoziția de azi să poată să aibă acces la această conversație și pe energie, pe marile infrastructuri, pe problemele de apărare și securitate națională. Să existe, dacă nu un consens, măcar un minim acord de principiu cu privire la niște linii pe care România trebuie să le urmeze indiferent cine este președintele, indiferent cine este primul-ministru, indiferent ce majoritate este la guvernare la București, măcar pe cinci lucruri mari”, a spus Geoană.

El a spus că aceste lucruri sunt fundamentale pentru securitatea statului român și trebuie să fie făcute, arătând că este și obligația viitorului președinte să garanteze de fapt că aceste priorități naționale sunt urmărite cu perseverență și devin de fapt regula jocului, și nu excepția de la joc.

„Trebuie să internalizăm acest moment foarte complicat, pentru a vedea ce avem noi de făcut și, nu în ultimul rând, să ne întărim și militar, dar și din punct de vedere economic, unde România este în continuare mult prea vulnerabilă, mult prea puțin dezvoltată”, a adăugat Geoană.

În contextul actual, apartenența la NATO e o garanție fermă de securitate în caz de agresiune externă

Geoană a spus că, în contextul actual, dat de situația din Ucraina și din spațiul ex-sovietic, faptul că România este în acest moment parte din NATO reprezintă o garanție fermă, certă, de securitate în eventualitatea unei agresiuni externe.

„Articolul 5 a fost confirmat solemn de către președintele Obama, Joe Biden și Victoria Nuland într-un mesaj direct pentru România de acum câteva zile. Această apartenență la NATO reprezintă prima garanție reală de securitate pe care România o are în istoria neamului românesc”, a spus Geoană.

„Dar, ca ea să devină o garanție absolută, în sensul că indiferent de condiții, România va fi apărată de întreaga forță a Occidentului, de întreaga forță militară a Americii și a aliaților săi europeni, trebuie ca și noi în continuare să ne facem treaba acasă. Nu poți să pretinzi aliaților să facă lucruri pe care trebuie să le faci și tu acasă. Nu putem face enorm de multe lucruri, pentru că resursele noastre sunt limitate. Dar să le facem mai clar, mai coerent – trebuie să le facem”, a adăugat Geoană.

El a spus că este vorba, încă o dată, despre reconfirmarea faptului că un consens național, care a precedat intrarea în NATO și în UE, reprezintă singura soluție ca România să fie la adăpost, să se dezvolte și să fie o țară decentă și bine administrată.

NATO se va transforma; Răspunsul la atacul Rusiei va fi gradual

Geoană și-a manifestat convingerea că summit-ul NATO de la Londra, pe lângă elementele de redefinire după încheierea misiunii din Afganistan, în contextul rusesc, va căpăta noi valențe privind apărarea cibernetică, securitatea energetică, problemele militare, problemele de patrulare a navelor NATO de genul Active Endeavoar din Mediterana în Marea Neagră.

„Și chiar dacă multă lume se întreabă de ce reacția Occidentului e relativ palidă față de atacul extrem de agresiv al Federației Ruse, eu spun un singur lucru: nu dorim escaladarea relației cu Rusia și un război rece nu face bine nimănui. Dar să nu creadă cineva că acest tip de nouă politică din partea Federației Ruse va rămâne fără un răspuns gradual. Va dura ani de zile, dar nici noi nu suntem în măsură să acceptăm orice formă de agresiune la granițele noastre”, a spus Geoană.

El a arătat că, atunci când se vorbește despre Moldova, Transnistria, gurile Dunării, Odessa, estul și sudul Ucrainei, platoul continental, se vorbește de fapt despre interesele directe vitale naționale românești.

„Pentru asta este important că suntem în NATO. Atunci când un interes vital național românesc este afectat de o mare putere cu gânduri poate mai puțin prietenoase, avem în spatele nostru o întreagă alianță și principalele puteri economice și militare ale lumii. Este o situație fără precedent într-o istorie zbuciumată a statului român”, a spus Geoană.

Scutul antirachetă nu a fost și nu este o infrastructură militară împotriva Federației Ruse

Geoană a precizat că elementele scutului antirachetă de la Deveselu nu reprezintă o preocupare pentru ruși, dacă Rusia va intra într-o zonă în care va încuraja o anumită competiție și rivalitate explicită cu Occidentul.

„Poate să reprezinte o preocupare ce se întâmplă în Polonia, poate chiar în Cehia, dacă se revine la un sistem așa cum președintele Bush inițial îl proiectase. Dar, încă o dată, ce este în Turcia, pe nave, ce este în România la Deveselu – nu sunt elemente care să preocupe sau să afecteze interesele de securitate ale Federației Ruse”, a subliniat Geoană.

El a opinat că rușii își doresc, de fapt, oprirea celei de-a treia etape a scutului.

„Mai degrabă, într-un fel, rușii când țipă despre Deveselu și când spun că este inacceptabil, ei de fapt vor să oprească a treia etapă, care este cea poloneză. Pentru că a treia etapă, cea poloneză, vorbește de rachete intercontinentale. La noi este vorba de rachete cu rază medie de acțiune. Nu există niciun fel de variantă în care scutul de aici poate să fie folosit împotriva Federației Ruse”, a menționat Geoană.

El a spus că, într-o logică de suspiciune din partea Moscovei, evident că și NATO va trebui să-și ia deciziile sale și se va vedea în Țara Galilor, în septembrie, care va fi răspunsul Alianței la aceste acțiuni ale Federației Ruse.

România, din punct de vedere strategic, este mai relevantă decât oricând

„Orice criză reprezintă și o oportunitate. România, din punct de vedere strategic, azi, este mai relevantă decât oricând. N-a fost niciodată, de la crearea Principatelor Române și de la dorința de a avea un stat care să controleze gurile Dunării și după aceea să fie un stat influent în această zonă de intersecție între Est și Vest – nu a avut România o relevanță strategică mai mare”, a spus Geoană.

El a arătat că următorii zece ani de zile trebuie să fie ani în care România să se întărească, scopul fiind acela de a parcurge „un deceniu al dezvoltării”.

„De ce spun că este și o oportunitate această criză? Pentru că, dacă vom ști să transformăm și în dividende economice, de creștere economică, de transfer de tehnologie, de investiții proaspete, de locuri de muncă bine plătite, de mai mare coerență din punct de vedere al societății și al statului român, putem să avem unul dintre cele mai spectaculoase salturi de dezvoltare din istoria acestei țări”, a spus Geoană.

El a arătat că pentru a se ajunge acolo România trebuie să îndeplinească precondiții legate de o guvernanță mai bună, un leadership după alegerile din noiembrie care să fie suficient de puternic dar și de capabil să asigure o coerență internă și de atragerea de resurse interne și externe pentru dezvoltarea României.

Interesul vital al României este să aibă toți vecinii cât mai aproape de Europa

„Și, bineînțeles, să înțelegem că interesul vital al României este ca în premieră în istorie, pe lângă apartenența noastră la NATO și UE, să avem toți vecinii noștri membri ai aceluiași sistem politic ca și noi. Interesul României e de a vedea Serbia, Republica Moldova, Ucraina și Georgia venind cât mai aproape de Europa. Poate nu atât de repede, poate nu neapărat cu acte în regulă, dar interesul nostru e de a deveni o punte între Est și Vest”, a spus Geoană.

El a menționat că la astfel de scopuri se va putea ajunge punându-ne geografia la treabă, administrându-ne mai bine în plan intern, dezvoltând antreprenoriatul și potențialul de afaceri din România, luptând împotriva inegalităților cumplite din țară.

„Nu poți să fii o țară puternică, oricât de multe scuturi ai avea aici, dacă jumătate din populație este sub limita sărăciei. Nu poți să fii o țară puternică, oricât de multe avioane eventual am cumpăra sau ne-ar împrumuta cineva, dacă sectorul privat românesc nu găsește bani pentru afaceri”, a menționat Geoană.

El a arătat că întărirea și dezvoltarea României, respectiv transferul de la relevanță strategică la relevanță economică, reprezintă adevărata provocare.

„Și, dacă ne facem lecțiile bine, va fi un deceniu spectaculos, cu rate de creștere de peste 5%, în condiții de stabilitate macroeconomică. O Românie care, dacă va crește cu 5%, va ajunge a 35-a economie a lumii, a 13-a țară din UE și care să evadeze de la lanterna roșie și subsolul clasamentelor europene și internaționale. Este o agendă ambițioasă dar, într-un fel, criza aceasta, deși ne preocupă pe toți, ar putea să aducă României o șansă de a fi, practic, o a doua Polonie la interfața dintre Est și Vest”, a conchis Geoană.