Miza moțiunii de cenzură pe primari în două tururi. Care sunt șansele să avem anticipate

La sfârșitul anului trecut, PNL și-a propus să accelereze, începând cu luna februarie, procedurile în vederea declanșării alegerilor parlamentare anticipate, pentru ca acestea să aibă loc până în aprilie sau mai.

Ideea anticipatelor este susținută în principal de președintele Klaus Iohannis, PNL și USR-PLUS.

Prim-vicepreședintele partidului, Rareș Bogdan, a anunțat, la sfârșitul lui decembrie, că liberalii poartă negocieri cu partidele parlamentare pentru declanșarea anticipatelor.

Anticipatele pot fi declanșate dacă premierul Ludovic Orban își prezintă demisia. În același timp, procesul poate fi declanșat dacă trece moțiunea de cenzură pe care PSD a anunțat că o va depune după ce Executivul se va prezenta în Parlament pentru a-și angaja răspunderea pe proiectul privind alegerea primarilor în două tururi.

Liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu a enunțat teoria că asumarea răspunderii de către Guvernul PNL pe modificarea legislației electorale vine în contextul unei înțelegeri cu PSD.

„Bineînțeles (că se elimină alegerea primarilor în două tururi dacă trece moțiunea-n.r). Dacă nu cumva asta este o înțelegere în spatele scenei, în culise, între partidele mari. Al doilea partid este PNL. Sunt convins că peste 70% din primarii PNL-ului nu sunt încântați de alegerea primarilor în două tururi. Orban joacă o carte care să reprezinte costuri minime pentru el. Calculul pe care îl face el este personal. (…) A preferat să meargă pe asumarea răspunderii, dacă urmează o moțiune și trece el rămâne premier interimar până la desemnarea unui alt premier”, a spus Tăriceanu la TVR.

De asemenea, acesta crede că primari PNL precum Emil Boc și Nicolae Robu nu sunt mulțumiți de două tururi de scrutin.

„Nu știu dacă domnul Boc va fi foarte încântat la Cluj de alegerea în două tururi cu toate că e bine poziționat, are prima șansă. La fel primarul Timișoarei. Poate Bolojan să fie într-o altă situație. Nu știu dacă nu e un joc de conivență între PNL și PSD pentru a rămâne la actuala formulă cu alegerea într-un singur tur”, a afirmat Tăriceanu.

Potrivit fostului premier, Executivul a ales varianta asumării și nu cea a OUG deoarece în a doua variantă Klaus Iohannis nu îl mai putea numi premier pe Ludovic Orban.

Liderul interimar al social-democraților, Marcel Ciolacu, a reacționat la afirmațiile lui Tăriceanu spunând că „nimeni normal la cap nu ar face blat cu PNL”.

Pentru ca Executivul să fie demis mai este nevoie de maxim șapte voturi, potrivit calculelor președintelui Camerei Deputaților. Până acum, social-democrații se pot baza pe susținerea UDMR.

ALDE nu va vota moțiunea de cenzură. Însă, Călin Popescu Tăriceanu consideră că aceasta ar putea trece: „Părerea mea este că, din calculele pe care le văd, moțiunea de cenzură are foarte multe șanse să treacă și alegerea primarilor în două tururi va rămâne numai un deziderat”.

Raluca Turcan a afirmat că moțiunea nu ar trebui să treacă de Parlament, pentru că matematica este în defavoarea social-democraților. Vicepremierul a explicat că Guvernul mai are în vedere două, chiar trei asumări de răspundere, astfel încât să poată fi declanșate anticipate.

„Angajarea răspunderii înseamnă că ne punem mandatul pe masă, că Guvernul riscă totul pentru un proiect pe care oamenii îl așteaptă. În momentul de față, moțiunea pe care PSD o anunță nu ar trebui să treacă, matematica este în defavoarea lor. Ne dorim ca această moțiune să ducă la alegerea primarilor în două tururi, adică să nu treacă. Evident că, după această angajare de răspundere, mai avem în vedere cel puțin două, chiar trei, în funcție de cum evoluează dezbaterile în Parlament, astfel încât să ajungem la alegeri anticipate”, a declarat Raluca Turcan la Realitatea Plus.

Turcan a spus că există o dată limită până la care trebuie declanșate anticipatele pentru a putea fi organizate, însă nu a precizat care ar fi data limită.

Politologul Cristian Pîrvulescu nu crede că moțiunea va duce la declanșarea anticipatelor. Potrivit acestuia, există mai multe șanse ca CCR să declare neconstituțională asumarea răspunderii pe modificarea legislației electorale înainte de alegerile locale.

„Matematic, PSD are o majoritate fragilă, care, având în vedere vremea foarte friguroasă și bolile năpraznice care circulă, nu se întrunește, moțiunea nu trece. Cred că PSD se bazează pe CCR în mai mare măsură decât pe moțiunea de cenzură, deși este posibil și ca moțiunea să treacă. Însă, ALDE, deși ne-am fi așteptat să fie mult mai vocal, nu a manifestat nimic din punctul ăsta de vedere, rămân doar UDMR și PSD, care nu întrunesc un număr suficient de voturi pentru a putea garanta căderea Guvernului”, a declarat Cristian Pîrvulescu, pentru MEDIAFAX.

Profesorul a explicat că există precedente, în 2012, când Curtea a respins demersuri similare.

„Întrebarea este dacă va cădea sau nu la Curtea Constituțională asumarea răspunderii pe legea electorală. Părerea mea e că va cădea și din cauza deciziei 51 din 2012 și datorită majorității care există în momentul de față, care pare să încline mai degrabă într-o asemenea direcție, dacă iau în discuție numai partidele care au desemnat oamenii respectivi și care, în general, au votat într-o anumită direcție. Nu putem face predicții absolute, dar putem să spunem că există o mare șansă ca la CCR să fie invalidată modificarea pe același raționament ca cele două decizii din 2012. Lumea uită că nu a fost doar decizia 51, a mai fost și în vară când Crin Antonescu și Victor Ponta au încercat schimbarea legii la alegerile parlamentare și iarăși Curtea Constituțională a respins din același motiv, că nu se modifică legea cu un an înaintea scrutinului”, a spus Cristian Pîrvulescu.

Marcel Ciolacu a spus că dacă moțiunea de cenzură nu va trece, PSD va ataca legea la Curtea Constituțională.

CCR s-a pronunțat în 2012 pe o lege care prevedea organizarea simultană alegerilor locale cu cele anticipate. Legea fusese adoptată în decembrie 2011 prin asumarea răspunderii în Parlament de către Guvernul Boc și atacată la Curte de USL.

Alegerile locale din acest an ar putea avea loc la sfârșitul lunii mai, începutul lunii iunie.

Purtătorul de cuvânt al Alianței USR-PLUS, Ionuț Moșteanu, nu împărtășește entuziasmul legat de asumarea răspunderii Guvernului pentru alegerea primarilor în două tururi, fiindcă ar reprezenta „fente ale PNL”. El susține că strategia e greșită și că e posibil ca moțiunea de cenzură să treacă. Moșteanu a scris pe Facebook că „dacă nu trece moțiunea, PSD atacă la CCR și presimt ca CCR nu se va grăbi”.

Miza alegerilor în două tururi

În afară de PNL, formațiunile politice care susțin alegerea primarilor în două tururi sunt Alianța USR-PLUS, ALDE, PMP și Pro România.

Partide precum PSD sau UDMR ar avea de pierdut în urma modificării legilor electorale.

Conform calculelor PNL anunțate de Rareș Bogdan, liberalii ar avea de câștigat: „În cazul nostru, de la 1.082 am urca undeva între 1.500 și 1.800, o medie de 1.650-1.700 de primari. În cazul PSD, de la 1.700 s-ar prăbuși la aproximativ 500 de primari, deci ar pierde peste o mie de primari. Noi suntem win-win în orice situație”, a declarat Rareș Bogdan la Digi24.

De asemenea, USR-PLUS ar putea avea mai mulți primari dacă se schimbă legislația electorală decât în urma unor alegeri într-un singur tur.

PSD ar putea pierde din primării și datorită traseismului politic.

Însă, potrivit unor surse social-democrate, diferența între cele două tipuri de scrutin nu este mare.

„Statistica arată că doar între 8 și 14 la sută dintre primari au câștigat în turul doi față de cei clasați pe primul loc în turul întâi la alegerile cu două tururi”, au explicat sursele pentru MEDIAFAX.

UDMR ar putea pierde 20% dintre primarii pe care îi are dacă se fac alegeri în două tururi, spunea liderul formațiunii, Kelemen Hunor. Uniunea trebuie să fie pregătită pentru competiție, în condițiile în care celelelalte două partide maghiare, PCM și PPMT, se pregătesc să fuzioneze.

Conducerile celor două Camere parlamentare au aprobat calendarul privind asumarea răspunderii pe proiectul privind alegerea primarilor în două tururi. Amendamentele pot fi trimise până pe 27 ianuarie, iar pe 29 ianuarie Executivul va veni în fața Parlamentului pentru a-și angaja răspunderea în sesiune extraordinară.

Partidele au la dispoziție trei zile de la data asumării în Parlament pentru a depune o moțiune de cenzură. Noua sesiune parlamentară ordinară va începe pe 3 februarie.

Proiectul de modificare a legislației electorale prevede că „este declarat ales primar candidatul care a întrunit majoritatea de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate”.

„Dacă niciunul dintre candidați nu a obținut majoritatea de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate, fapt care se va consemna în procesul-verbal încheiat de biroul electoral de circumscripție, se organizează un al doilea tur de scrutin. Un al doilea tur de scrutin se organizează și în caz de balotaj între candidații la funcția de primar aflați în această situație”, mai prevede modificarea propusă de Guvern.

Potrivit documentului, alegătorii care și-au schimbat domiciliul sau reședința cu trei luni înainte de alegerile locale vor vota tot în localitatea unde au domiciliat, pe liste suplimentare, și nu unde s-au mutat. Guvernul susține că măsură e menită să combată turismul electoral.

În cazul în care moțiunea de cenzură este adoptată, propunerea legislativă nu va mai intra în vigoare. În acest scenariu, Guvernul va fi interimar pentru 45 de zile și nu va putea adopta Ordonanțe de Urgență și nici proiecte de lege.

Alegerile anticipate nu pot fi organizate, potrivit Constituției, decât în cazul în care două propuneri de Executiv sunt respinse de către Parlament în termen de 60 de zile una de cealaltă, iar președintele României solicită celor două Camere dizolvarea Parlamentului.

Astfel, singura situație prevăzută de Constituție pentru organizarea alegerilor anticipate este dizolvarea Parlamentului. Acest lucru se poate realiza, potrivit articolului 89 din Constituție, doar „după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare” de către președintele României.

Președintele „poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură”, mai prevede legea fundamentală. Mai precis, alegerile anticipate nu pot fi organizate, nici după respingerea în Parlament a două propuneri de Guvern, decât dacă președintele României solicită expres acest lucru, după întrunirea condițiilor constituționale.