Proiecte de lege pentru modificarea Codului Penal şi a Codului de procedură penală, pe ordinea de zi a şedinţei de guvern de miercuri / Schimbările sunt propuse după deciziile CCR din ultimii zece ani
Guvernul urmează să dezbată în ședința de miercuri două proiecte de lege care vizează modificări la Codul Penal şi la Codul de procedură penală. Acestea vin ca urmare a deciziilor pronunțate de Curtea Constituțională, în ultimii zece ani.
- Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a altor acte normative
- Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor acte normative.
Modificarea Codului Penal vizează, potrivit Ministerului Justiţiei care a iniţiat proiectul, punerea în aplicare a mai multor decizii ale Curţii Constituţionale.
Ministerul Justiţiei detaliază deciziile care se vor pune de acord şi cum ar urma acestea să afecteze Codul Penal.
„Prezentul proiect de lege are în vedere modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, a Legii nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, republicată, a Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, exclusiv pentru punerea în acord a dispoziţiilor din actele normative menţionate cu prevederile Constituţiei, aşa cum acestea din urmă au fost interpretate prin decizii ale Curţii Constituţionale de admitere a unor excepţii de neconstituţionalitate referitoare la aceste acte normative”, se mai arată în documentul citat.
Şi proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor acte normative vizează transpunerea unor decizii ale CCR.
”De la intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală (Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală), fiind sesizată cu excepţii de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională a realizat analize aprofundate asupra unor instituţii reglementate în acest act normativ, pronunţând şi decizii de admitere a excepţiilor – unele dintre acestea fiind simple (extreme), iar altele intermediare (cu rezervă de interpretare). Unele dintre aceste decizii de admitere a unor excepţii de neconstituţionalitate au fost urmate de intervenţii legislative, realizate prin intermediul unor legi sau ordonanţe de urgenţă, prin care s-a realizat punerea în acord a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală cu Constituţia, aşa cum aceasta a fost interpretată prin decizii ale Curţii Constituţionale, dar pentru altele nu s-a realizat această punere în acord. Întrucât, potrivit art. 147 alin. (1) din Constituţia României, republicată, legiuitorului îi revine în continuare obligaţia de a pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei, a fost elaborat prezentul proiect de lege”, se arată în Expunerea de motive, citată de News.ro.