Modificările Codului de procedură penală, adoptate de Camera Deputaților

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală a fost adoptat de Camera Deputaților cu 175 de voturi „pentru”, 78 voturi „împotrivă” și o abținere.

Liderul deputaților PNL Raluca Turcan a anunțat că va sesiza CCR în legătură cu modificările Codului de procedură penală.

Opoziția a protestat în plen privind adoptarea acestei legi, cerând în nenumărate rânduri retrimiterea la comisie, declarând abuzivă aprobarea legii. Ei acuză că nu au primit în plen o copie imprimată a raportului pe proiect, deoarece Comisia Iordache abia îl avizase favorabil. 

PNL a solicitat retrimiterea la comisie a proiectului de lege pentru modificarea Codului de procedură penală, deoarece votul s-a încheiat cu câteva minute înaintea dezbaterilor, raportul nefiind încă tipărit și distribuit. Cererea de retrimitere la comisie a fost însă repinsă de parlamentarii din plen cu 75 voturi „pentru”, 136 „împotrivă” și 5 abțineri.

„PNL solicită să retrimiteți la comisia specială proiectul pentru modificarea codului de procedură penală. În comisia specială votul s-a încheiat acum câteva minute și dumneavoastră va trebui să pronunțați într-o dezbatere pe amendamente și un vot final astăzi pe această lege. Este nefiresc, justifică doar un comportament disperat și un comportament care nu are nicio logică cu dezbaterea transparentă și cu principiile democratice de elaborare a legilor în România”, a susținut vicepreședintele PNL, Raluca Turcan.

Și USR a protestat privind adoptarea acestei legi, deputații USR fiind îmbrăcați cu tricouri cu mesajul campaniei pe care o susțin: „Fără penali în funcții publice” Deputatul USR, Claudiu Năsui a atras atenția la rândul lui că se încalcă regulamentul.

„Vă reamintesc că, chiar acum, în timp ce dezbatem acest Cod de procedură penală, Comisia dezbate și ea. Încă nu avem raportul, dar ne pregătim să dăm vot final pe un lucru care nu s-a dat încă. Puteți să faceți ce vreți dumneavoastră, dar nu încălcați regulamentul. Lucrul acesta va avea consecințe pe termen lung. Dacă încălcăm regulamentul, atunci s-a terminat democrația în România, atenție cu ce faceți”, a avertizat Năsui în plenul Camerei Deputaților.

La rândul lui, deputatul USR Stelian Ion a subliniat că se încalcă regulamentul, deoarece raportul trebuia distribuit cu cinci zile înainte să fie dezbătut în plenul Camerei Deputaților.

„Articolul 69 al.2 din regulamentul Camerei Deputaților este foarte clar. Spune în felul următor: Raportul va fi imprimat și difuzat cu cel puțin trei zile înainte de data stabilită pentru dezbaterea proiectului de lege, cinci zile în cazul în care Camera Deputaților este cameră decizională. Cu cinci zile înainte ar trebui să primim acest raport. Sunt membru în comisia specială. Vă spun că s-au adus amendamente astazi la prima vedere, raportul nu a fost prezentat nici măcar membrilor comisiei și doream să verificăm și noi acest raport și să vă înmânăm un document din care să rezulte argumentele pentru care să nu votați. Se comite UN MARE ABUZ care este împotriva bunei credințe, oricăror norme de bună conviețuire, rugămintea este aceea de a retrage de pe ordinea de zi pentru că avem acest text care impune să fie distribuit cu cinci zile înainte raportul, cu excepția în care toți sunt de acord, nu este cazul nostru, vă propun să respectăm regulamentul”, a susținut Stelian Ion în plen.

Și PMP a cerut amânarea cu două zile a dezbaterilor, însă nu a obținut cupunerea la vot a solicitării.

Președintele ședinței de plen a Camerei Deputaților de luni, Gabriel Vlase a răspuns acuzațiilor aduse, susținând că nu se va începe dezbaterea până când raportul nu va fi distribuit tuturor parlamentarilor. „Nu voi începe dezbaterile pe aceste proiecte până rapoartele nu vor fi deja la dumneavoastră, scrise”, a menționat Vlase.

Raportul comisiei speciale a fost distribuit parlamentarilor din plen la ora 18:15.

Printre amendamentele adoptate de Comisia pentru legile Justiției aduse Codului de procedură penală, la prima examinare, se numără cel care prevede că procurorii pot distruge probele unei înregistrări obținute în mod ilegal.

„Probele obțiunute în mod nelegal nu pot fi folosite în procesul penal, fiind lovite de nulitate absolută. (…) Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată determină excluderea probei și a mijloacelor de probă. Probele și mijloacele de probă excluse se păstrează sigilate la sediul Parchetului în ce privește cauzele aflate în faca de urmărire penală, respectiv al instanței, în ce privește cauzele aflate în curs de judecată”, prevede propunerea CSM, asumată de PSD și ALDE, adoptată în Comisie.

Un alt amendament se referă la faptul că o persoană poate beneficia de reducerea pedepsei, pentru un denunț, doar dacă acesta este făcut într-un termen de maximum șase luni de la data la care persoana a luat la cunoștință de săvârșirea infracțiunii.

Forul de specialitate a modificat Codul de procedură penală, adoptând o propunere potrivit căreia o instanță de apel nu poate desființa decizia, în primă instanță, de achitare a unui inculpat și nu poate da o hotărâre de condamnare în apel, fără readministrarea probelor sau fără probe noi.

O altă modificare vizează articolul 453 din Codul de procedură penală prevede că revizuirea hotărârilor judecătorești definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută în cazul neredactării sau nesemnării hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluționarea cauzei.

Comisia pentru legile justiției a mai adus câteva modificări la Codul de procedură penală, în ședința de luni.

Astfel, articolul 4 prevede acum: „Dacă organele judiciare au comunicat public date și informații privind începerea urmăririi penale, luarea unor măsuri preventive sau trimiterea în judecată a unei persoane, acestea au obligația să publice, în aceleași condiții, și soluțiile de clasare, renunțare la urmărire penală sau încetare a procesulu penal, ori soluțiile de achitare, încetarea procesului penal sau restituire la Parchet pronunțate de către instanțele de judecată”.

În prima formă adoptată de Senat, formularea era următoarea: „Dacă organele judiciare au comunicat public date și informații privind începerea urmăririi penale, luarea unor măsuri preventive sau trimiterea în judecată a unei persoane, acestea au obligația să publice, în aceleași condiții, și soluțiile de clasare, renunțare la urmărire penală sau încetare a procesului penal, iar soluțiile de achitare de către instanța de judecată”.

O altă modificare a fost făcută la articolul art 10: „Exercitarea dreptului de a nu da nicio declarație nu poate fi utilizată împotriva suspectului sau inculpatului în nicio fază a procesului penal, neputând constitui o circumstanță personală care să justifice convingerea organelor judiciare că persoana este vinovată de săvârșirea infracțiunii pentru care este cercetată și nu poate fi utilizată la coroborarea probelor”. În prima formă era cuvantul „ faptelor” în loc de „ probelor”.

Propunerea legislativă privind modificarea Codului de procedură penală a fost adoptată de Senat pe 13 iunie, Camera Deputaților fiind for decizional.