Moment inedit cu soția premierului Cioloș. Motivul pentru care a cântat la Catedrala Romano-Catolică
This browser does not support the video element.
Valérie Cioloș, alături de alți artiști, a susținut un concert de muzică sacră la Catedrala „Sfântul Mihail” din Alba Iulia, în prezența a peste 100 de persoane, care au fost îndemnate să doneze pentru achiziționarea sculpturii „Cumințenia Pământului” de Constantin Brâncuși, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Cei prezenți au primit, la intrarea în catedrală, pliante cu programul evenimentului pe care erau trecute mai multe conturi bancare, la mai multe bănci, în lei, euro și dolari, unde pot dona pentru achiziționarea acestei sculpturi.
Valérie Cioloș nu a vrut să declare nimic la intrarea în Catedrala Romano-Catolică din Alba Iulia, fiind emoționată și arătând că vrea să își păstreze vocea.
Concertul de muzică sacră a început la orga catedralei unde cântă corul, cu rugăciunea „Tatăl Nostru”, interpretată de tenorul Ioan Chiciudean, a continuat cu piesa „Ave Maria” susținută de Valérie Cioloș, respectiv cu piesa „Care Selve” susținută de soprana Alexia Trif.
Concertul a reprezentat contribuția comunității albaiuliene la campania națională de subscripție publică în vederea achiziționării sculpturii „Cumințenia Pământului”.
Ministrul Culturii a anunțat, pe 16 martie, că proprietarii sculpturii lui Brâncuși, „Cumințenia Pământului”, au acceptat oferta de achiziție de 11 milioane de euro propusă de comisia de negociere mandatată de Guvern, Executivul plătind 5 milioane de euro, restul, cele 6 milioane de euro, Ministerul de resort prin subscripție publică națională.
Proprietarii operei de artă – urmașele arhitectului Gheorghe Romașcu, care a cumpărat opera chiar de la Constantin Brâncuși – și-au recâștigat dreptul asupra lucrării după vreo nouă ani de procese și au transmis, prin intermediul avocaților, că nu sunt dispuși să dea „Cumințenia Pământului” pe „mai nimic”.
Realizată în 1907, „Cumințenia Pământului”, alături de opere precum „Sărutul” și „Rugăciunea” marchează cea mai apreciată perioadă de creație a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.
„Cumințenia Pământului” este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul și iubitorul de artă Gheorghe Romașcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă și retrocedată după 51 de ani, în 2012, și un proces îndelungat al familiei colecționarului cu actualul Muzeu Național de Artă al României.
Sculptura, realizată în calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea că știe de la Brâncuși că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului – grotele Savonnières), este evaluată la suma de 20 milioane de euro.
Cea mai importantă tranzacție recentă a unei opere de Brâncuși este adjudecarea, în 2009, la casa Christie’s din Paris a sculpturii în lemn „Madame L.R.”, pentru prețul de 26 de milioane de euro (fără comisioane și taxe incluse). Cea mai recentă vânzare a unei opere de Brâncuși, organizată tot la casa Christie’s, însă la New York, în iunie 2014, s-a încheiat cu suma de 5,4 milioane de euro oferită pentru un simplu studiu în ghips al viitoarei capodopere „Sărutul”.
Celebra operă a lui Constantin Brâncuși, „Cumințenia Pământului”, ultima pe care statul român o mai poate recupera, este expusă, în prezent, la Muzeul Național Cotroceni.