Mona Pivniceru va continua să conducă Ministerul Justiției și în Cabinetul Ponta II, fiind singura nominalizare a unui independent în acest guvern. În primul mandat s-a remarcat prin respingerea de către CSM a propunerilor pe carea le-a făcut pentru șefia DNA și Parchetului General, Ioan Irimie și Tiberiu Nițu.
Mona Pivniceru a fost numită în 23 august ministru al Justiției, în perioada în care președinte interimar era Crin Antonescu. Pivniceru a fost nominalizată la Ministerul Justiției atunci când PNL și PSD au făcut o rocadă în Guvern, după demisia lui Andrei Marga (PNL) de la Externe și preluarea conducerii MAE de către fostul deținător al portofoliul Justiției Titus Corlățean (PSD).
Pivniceru a fost anunțată drept propunere pentru Ministerul Justiției în 6 august, însă în aceeași zi, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a respins solicitarea privind detașarea acesteia la Ministerul Justiției, pe o perioadă de șase luni, în vederea numirii în funcția de ministru.
În urma deciziei CSM, premierul Victor Ponta a fost numit, în 7 august, ministru interimar al Justiției, iar o zi mai târziu Pivniceru și-a dat demisia din Consiliul Superior al Magistraturii. În 20 august, Mona Pivniceru și-a înaintat și demisia din magistratură, ea fiind judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție.
În 23 august, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a luat act de cererile Monei Pivniceru de demisie din funcțiile de membru ales al CSM și de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, în aceeași zi preluând portofoliul Justiției.
În noul Guvern, Mona Pivniceru a fost propusă din nou pentru portofoliul Justiției, ea fiind singurul independent în viitorul Cabinet.
Mona Pivniceru a fost din 2008 președinte al Asociației Magistraților din România, funcție la care a renunțat în iunie 2011, când a fost aleasă membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), ca reprezentant al judecătorilor instanței supreme. În 6 septembrie 2011, Mona Pivniceru a fost validată în CSM de Plenul Senatului, în locul Lidiei Bărbulescu, respinsă în urma unei decizii a Curții Constituționale în 2010.
Mona Pivniceru și-a început cariera profesională în domeniul juridic în 1982, ca avocat în Baroul Vaslui. În 1991, Mona Pivniceru a devenit judecător la Judecătoria Iași, iar doi ani mai târziu a fost numită magistrat la Tribunalul Iași. Din 1999 și până în 2009, Mona Pivniceru a fost magistrat la Curtea de Apel București, iar în decembrie 2010 a fost promovată la Secția civilă și de proprietate intelectuală a instanței supreme.
Pivniceru a fost din 1997 și până în 2007 conferențiar universitar la Facultatea de Drept din cadrul Universității „Al. I. Cuza” Iași, iar din 2007 până în 2010 a fost profesor universitar la catedra de drept a universității și îndrumător doctoral pentru disciplinele Drept internațional public, Protecția juridică a drepturilor omului, Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Practica CEDO – Master științe penale.
Mona Pivniceru a absolvit în 1982 Facultatea de Drept a Universității „Al I. Cuza” Iași, iar doi ani mai târziu a promovat examenul de definitivat în avocatură. Din 1991 a intrat în magistratură, iar în 1999 a obținut titlul de doctor în drept – specializarea Drept internațional public, la Universitatea „Al. I. Cuza”, sub coordonarea profesorului Mihail Jakotă.
În 2000, Mona Pivniceru a fost admisă la doctorat în specializarea Drept civil în cadul Facultății de Drept din Universitatea București, coordonator fiindu-i profesorul Corneliu Bârsan. Lucrarea de doctorat cu tema „Efectele juridice ale contractelor aleatorii” și-a susținut-o în 22 decembrie 2008, la Facultatea dre Drept din Universitatea București, fiind laureată cu distincția „Suma cum laude”.
În 1994, Mona Pivniceru a devenit membru al Asociației Magistraților din România și al Asociației Magistraților din Iași, în 2005 a devenit vicepreședintele asociației și din 2008 până în 2011, când a fost desemnată în CSM, a fost președinte al forului.
În perioada în care s-a aflat la conducerea AMR, Mona Pivniceru a avut de mai multe ori schimburi de replici cu președintele Traian Băsescu.
Mona Pivniceru s-a numărat printre cei care au pledat pentru greva din sistemul judiciar din august-septembrie 2009. Chiar în 17 septembrie 2009, Pivniceru a încercat să convingă jurnaliștii că președintele CSM de atunci, Virgil Andreieș, nu a transmis un mesaj de încetare a protestelor, atunci când a salutat magistrații pentru solidaritate și fermitate. În scurt timp, greva din Justiție s-a încheiat, magistrații reluându-și activitatea, după ce s-a încheiat un pact cu Guvernul.
Pivniceru este autoarea unor lucrări de specialitate și a primit numeroase distincții și premii, printre care Ordinul Național de Merit în grad de Comandor, pentru merite deosebite în elaborarea jurisprudenței, reformarea justiției și corecta aplicare a legii, primit în decembrie 2000 și distincția acordată de Asociația Magistraților din România în 2008 – „Reper moral și profesional pentru ceilalți magistrați”.
Mona Pivniceru deține din 2001 un apartament în Iași, în suprafață de 65,66 metri pătrați, o casă de vacanță de 400 de metri pătrați și un teren intravilan de 7.100 de metri pătrați în comuna Tulgheș, cumpărate în 2007, potrivit ultimei declarații de avere, din 10 septembrie 2012.
Pivniceru are un autoturism Volkswagen cumpărat în 2007 și un ATV Linhai „supus înmatriculării”.
Ministrul propus pentru Justiție are aproape 97.000 de lei în conturi și depozite bancare, nu a făcut investiții și nu are datorii.
Din salariul de judecător la Înalta Curtea de Casație și Justiție, Mona Pivniceru a avut venituri în anul fiscal precedent de 96.036 de lei, iar de la Consiliul Superior al Magistraturii a încasat un salariu de 57.422 de lei.
În declarația de avere, Mona Pivniceru a notat și venituri de 4.500 de lei din drepturi de autor, primite de la Editura „Hamangiu”, precum și 13.103 lei diurnă detașare, 381,59 lei transport, 9.327,68 lei decontare pentru chirie, 96,60 euro diurnă delegație externă și 5.062,50 lei diurnă delegație internă.