Motivare: CCR a aprobat reducerea pragului la referendum cu decalaj de 1 an pentru a respecta principiile statului de drept

Curtea Constituțională susține în motivarea asupra contestației față de modificările aduse Legii referendumului că reducerea cvorumului poate fi aplicată abia după un an de zile pentru că altfel nu ar fi respectate principiile statului de drept și recomandările Comisiei de la Veneția.

„Jurisprudența și documentele examinate relevă instabilitatea legislației românești în materie de alegeri, dar și de referendum, în contradicție cu principiile statului de drept, existența unor deficiențe ale sistemului electoral actual, necesitatea modificării legislației electorale și faptul că aceasta trebuie să aibă o solidă fundamentare, respectiv să se concretizeze într-un act complex – un cod electoral, precum și faptul că modificarea trebuie să respecte principiul securității juridice, respectiv să nu se intervină (cu unele excepții admisibile) cu mai puțin de un an înainte de alegeri. Aceste argumente reținute în numeroasele decizii ale Curții se aplică în mod corespunzător și dispozițiilor legale criticate în prezenta cauză”, se precizează în motivarea Curții Constituționale.

De asemenea, Curtea a constatat faptul că în acest an a fost declanșată procedura de revizuire a Constituției, dar și faptul că „în aceeași perioadă se află în curs procedura referendumului cu privire la probleme de interes național, declanșat de Președintele României”.

CCR precizează că șeful statului a solicitat un punct de vedere al Parlamentului asupra referendumului, dar „adoptarea hotărârii a fost amânată pentru luna septembrie 2013”.

„Prin modificarea condițiilor cu privire la validarea rezultatului referendumului, legiuitorul ordinar modifică în mod implicit efectele juridice ale referendumului, care constituie un element de structură al acestuia”, se arată în documentul CCR.

„Astfel, Curtea constată că modificarea Legii nr. 3/2000 – în esența acesteia, câtă vreme modificarea privește cvorumul de validare prevăzut de actuala legislație în scopul atingerii rezultatului declarat al majorității solide din Parlamentul României (revizuirea Constituției) – intervine în timpul procedurii de revizuire ceea ce, astfel cum susțin și autorii sesizării în motivarea acesteia, încalcă principiile statuate de Curtea Constituțională în aplicarea art. 1 alin. (5) din Constituție, interpretat în concordanță cu dispozițiile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cu raportare și la Codul bunelor practici în materie electorală adoptat de Comisia de la Veneția”, mai precizează motivarea Curții Constituționale.

De asemenea, CCR subliniază că, de-a lungul timpului, instabilitatea legislativă în materie de referendum, determinată de modificarea acestei legislații, cu precădere, în perioade în care Parlamentul se pregătea de o procedură de demitere a Președintelui, iar actualmente cu ocazia inițierii procedurii de revizuire a Constituției, „s-a relevat a fi nu doar un factor de incertitudine juridică, ci și o cauză de contestare civică a acestei legislații, criticate cu prilejul aplicării sale”.

Mai mult, CCR justifică decizia prin faptul că „trebuie să vegheze la neutilizarea acestui instrument în alte scopuri decât cel pe care legiuitorul constituant l-a avut în vedere la consacrarea referendumului, ca instituție juridică esențială într-un stat de drept – formă de participare directă a cetățenilor la luarea deciziilor”.

„Curtea constată că Parlamentul poate (și, astfel cum rezultă din deciziile Curții, chiar trebuie) să intervină în această materie a legislației referendare, cu condiția de a nu o supune unor modificări strict conjuncturale, pe baza unor susțineri de oportunitate ori a înțelegerii politice, care avantajează una sau alta dintre forțele politice reprezentate în Parlament și care formează la un moment dat o majoritate parlamentară”, mai apreciază judecătorii CCR.

„Curtea constată că, pentru a asigura respectarea principiului general al stabilității juridice în materia referendumului (…) dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului sunt constituționale, însă nu pot fi aplicabile referendumurilor organizate în decurs de un an de la data intrării în vigoare a legii modificatoare”, este concluzia Curții Constituționale.

O altă observație a judecătorilor CCR privește necesitatea ca procesul de revizuire a Constituției să nu determine schimbări ale legislației în materia referendumului de natură a duce la abuzuri pentru atingerea scopurilor politice.

„Curtea observă că majoritatea parlamentară a declanșat procedura de revizuire a Constituției. Or, chiar dacă este incontestabil că Parlamentul este organul legiuitor suprem, acest comportament legislativ trebuie supus principiului loialității constituționale, ce presupune colaborarea tuturor puterilor statului, fără folosirea unor mijloace disproporționate sau abuzive pentru atingerea unor scopuri politice. Prezervarea caracterului de stat de drept și democratic obligă Curtea Constituțională, ca garant suprem al Constituției, să preîntâmpine consecințele schimbării intempestive a dispozițiilor legale în materia referendumului și să le conformeze respectării principiilor stabilității juridice (care presupune claritate, predictibilitate și accesibilitate), al consultării loiale a cetățenilor cu drept de vot, al libertății alegerilor și cel al interpretării cu bună-credință a literei și spiritului Constituției, principii care constituie elemente/valențe structurale ale principiului general al securității juridice, unanim acceptat în cadrul democrației constituționale”, mai subliniază Curtea Constituțională.

Modificarea Legii referendumului prin care se reduce la 30% pragul la referendum este constituțională în măsura în care nu se aplică referendumurilor organizate în decurs de un an de la data intrării în vigoare a legii, a decis, în 26 iunie, Curtea Constituțională.

Curtea a dat publicității următoarea decizie: „Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, decide: respinge obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului și constată că dispozițiile legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului sunt constituționale în măsura în care nu se aplică referendumurilor organizate în decurs de un an de la data intrării în vigoare a legii”.

CCR precizează că decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică președintelui României și se publică în Monitorul Oficial Partea I.

În 29 mai, Camera Deputaților a adoptat, cu 221 de voturi „pentru”, 73 de voturi „împotrivă” și 2 abțineri, proiectul de lege privind reducerea pragului de prezență la referendum la 30%.

Inițiativa legislativă, semnată de Valeriu Zgonea, Florin Iordache, Eugen Nicolicea și Bogdan Ciucă, modifică Legea referendumului în sensul reducerii pragului de prezență la acest tip de scrutin de la 50% la 30%, dar și introducerea condiției unui vot de 25% din alegători pentru validarea rezultatelor.

În aceeași zi, liderul deputaților PDL, Mircea Toader, a anunțat că PDL, UDMR și PPDD atacă la Curtea Constituțională proiectul de lege privind reducerea pragului de prezență la referendum.