Judecătorii Curții Constituționale (CCR) arată, în motivarea deciziei de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului numărul 55/2014, că suspendarea sancțiunilor prevăzute de lege pentru schimbarea partidelor politice de către aleșii locali, în timpul mandatului, este parțial neconstituțională. Judecătorii enunță două tipuri de situații – consilierii locali și județeni, respectiv primarii și președinții de consilii județene.
În cazul consilierilor județeni și locali, cei care au părăsit partidul pe listele cărora au fost aleși au încălcat prevederile Constituției, în sensul că CCR decisese cu altă ocazie că acest lucru este neconstituțional, iar ordonanța 55 a reluat practic acest lucru ignorând decizia CCR.
Judecătorii CCR arată că consilierii sunt aleși pe liste, din partea unui partid politic, iar o altă lege prevede deja că aceștia își pierd mandatul concomitent cu pierderea calității de membri ai partidului politic pe listele căruia au fost aleși.
„(…) O soluție legislativă contrară – care să nu condiționeze încetarea mandatului de consilier local sau județean de pierderea calității de membru de partid sau al organizației minorității naționale pe a cărei listă acesta a fost ales – putând fi acceptată doar în condițiile modificării tipului de scrutin în cadrul căruia sunt aleși consilierii locali sau județeni. În lipsa reglementării unui alt tip de scrutin, Curtea nu poate decât să constate, în cauza de față, încălcarea art.147 alin. (4) din Constituție”, arată motivarea CCR.
În cazul primarilor și al președinților de consilii județene, situația este alta, pentru că ei sunt aleși de cetățeni în mod direct, prin vot uninominal. Pierderea mandatului nu derivă implicit din Constituție, în cazul schimbării partidului politic, arată judecătorii CCR.
„În schimb, situația este distinctă în privința primarilor și președinților de consilii județene, cu privire la care scrutinul este unul uninominal, în sensul că motivarea Curții a avut în vedere constituționalitatea unui mod de pierdere a mandatului (demisia din partidul politic), fără a trage concluzia că legiuitorul nu ar putea elimina sau modifica această modalitate de pierdere a mandatului. Astfel, dacă la consilierii locali sau județeni încetarea mandatului ca urmare a pierderii calității de membru al partidului politic pe listele căruia a fost ales este o cerință implicită și directă a art.8 alin.(2) din Constituție, nu aceeași concluzie se poate trage în privința primarilor sau președinților de consilii județene cu privire la care legiuitorul a optat pentru pierderea mandatului în caz de demisie din partidul politic, o atare opțiune nederivând (datorită scrutinului uninominal prin care aceștia sunt aleși), în mod implicit sau direct, din art.8 alin.(2) din Constituție”, precizează motivarea CCR.
CCR constată, în concluzie, că Parlamentul este cel care va trebui să respingă OUG 55/2014 ca fiind neconstituțională și să vină cu o soluție legislativă, pentru a stabili ce se întâmplă cu mandatele aleșilor locali care au migrat de la un partid politic la altul, pe timpul cât OUG 55 a fost în vigoare.
„Curtea constată că Parlamentul va trebui să respingă prin lege ordonanța de urgență neconstituțională (…) și să reglementeze, în acord cu art.115 alin.(8) din Constituție, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.55/2014 (respectiv între data de 2 septembrie 2014 și data publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I), pentru a le pune de acord cu decizia Curții Constituționale. În acest context, Curtea reamintește faptul că deciziile sale nu pot fi lipsite de efecte juridice și trebuie aplicate, potrivit principiului constituțional al comportamentului loial (…), de către Parlament în sensul restabilirii stării de constituționalitate”, arată motivarea CCR.
OUG 55 promovată de Guvernul Victor Ponta înainte de alegerile prezidențiale din 2014 a însemnat migrarea a câteva sute de aleși locali către PSD.
CITEȘTE AICI MOTIVAREA INTEGRALĂ A CCR