Curtea Constituțională susține, în motivarea deciziei de invalidare a referendumului, că Guvernul i-a transmis date care nu au nicio legătură cu solicitarea făcută de magistrați. De asemenea, judecătorii CCR explică guvernului de ce nu pot fi scoși din listele electorale persoanele care au actele de identitate expirate și nici românii din străinătate.
Citește și Cum se ÎNGROAPĂ peste 2,5 milioane de români. Ce a cerut Curtea Constituțională de la Guvern și ce a ÎNȚELES VICTOR PONTA SĂ TRIMITĂ
„Scrisoarea Guvernului nu răspunde solicitărilor Curții de a comunica numărul persoanelor înscrise pe listele permanente actualizate până la data de 10 iulie 2012, ci prezintă o serie de date, privitoare la diverse categorii de persoane. Datele comunicate, în mare parte, nu au legătură cu solicitarea formulată de Curte”, este concluzia Curții după analizarea datelor primite de la Guvern.
„Exercitarea dreptulului la vot este condiționată de prezentarea unui act de identitate valabil”
„Numărul de persoane ale căror acte de identitate au expirat nu privește această solicitare, întrucât expirarea actelor de identitate, în sine, nu determină eliminarea persoanelor în cauză de pe listele permanente. Potrivit art2, alin (1), lit.c din Legea 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, listele electorale cuprind „cetățenii români cu drept de vot care au împlinit 18 ani până la ziua alegerilor inclusiv”, legislația electorală nefăcând nicio distincție care să permită interpretarea potrivit căreia expirarea actelor de identitate atrage eliminarea persoanelor care îndeplinesc condițiile menționate pe aceste liste. Curtea reține doar că exercitarea dreptulului la vot este condiționată de prezentarea unui act de identitate valabil, nu însă și existența acestui drept”, se arată în motivarea CCR, citată de Antena 3.
În ce privește situația românilor domiciliați în străinătate, Curtea Constituțională a constatat că, potrivit datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Externe, din numărul de 3.052.397 de persoane, doar 4.475 ar trebui radiate de pe listele electorale, acestea fiind deja incluse în cei 34.654 de cetățeni care ar trebui scoși. Tototdată, motivarea CCR explică de ce furnizarea acestor numere referitoare la românii cu drept de ședere în străinătate nu este relevant, specificându-se că aceste date nu sunt prevăzute de lege.
„Potrivit acelorași date comunicate de Guvern, din mandatul de 469.810 de cetățeni români cu domiciliul în străinătate, numai 4.475 de cetățeni se regăsesc pe listele permanente la data de 10 iulie 2012 și, prin urmare, numai cu acest număr ar trebui actualizate aceste liste„, se arată în comunicatul Curții.
„Tot astfel, nu privește solicitarea formulată de Curte numărul persoanelor cu „drept legal de ședere în afara României” al căror domiciliu se află în România, întrucât aceste persoane sunt cuprinse în listele electorale permanente, în condițiile prevăzute de Legea 370/2004″, se mai arată în motivarea CCR.
„Ceea ce poate constata Curtea, potrivit competenței sale, este numai dacă diferența de date transmisă este de natură să conducă la îndeplinirea sau neîndeplinirea cvorumului, respectiv modificarea rezultatului referendumului. Or, este evident, din compararea datelor comunicate de Biroul Electoral Central, respective Guvern, că nu există o astfel de situație”, a decis Curtea Constituțională.
„Scrisoarea Guvernului nu răspunde solicitărilor Curții”
Curtea Constituțională a concluzionat că Guvernul nu a trimis datele care au fost cerute, ci doar o înșiruire de cifre. Din acest motiv, CCR a invalidat referendumul, specificând că nu a fost îndeplinit cvorumul necesar.
„Scrisoarea Guvernului nu răspunde solicitărilor Curții de a comunica numărul persoanelor înscrise pe listele permanente actualizate până la data de 10 iulie 2012, ci prezintă o serie de date, privitoare la diverse categorii de persoane. Datele comunicate, în mare parte, nu au legătură cu solicitarea formulată de Curte”.
„În concluzie, singurul număr care, potrivit datelor comunicate de Guvern, poate fi luat în considerare la actualizarea listelor electorale permanente, este cel din urmă, respectiv 34.654 persoane, reprezentând: persoane decedate, persoane având statutul de cetățean român cu domiciliul în străinătate, persoane care au pierdut cetățenia română, persoane fără drept de vot, persoane bolnave psihic care și-au pierdut drepturile electorale, persoane cu corecții CNP. De altfel, numai cu privire la aceste persoane se arată de către Guvern că „trebuie radiate de către primari și serviciile publice””
Sursă: Antena 3