„N-aveți știre, ghinion!” Marea obsesie a premierului Ponta după trei ani de guvernare: ȘTIREA DESPRE EL ÎNSUȘI

Una dintre marile preocupări ale lui Victor Ponta în cei trei ani în care a stat la Palatul Victoria a fost știrea despre el însuși.  Obsesia de a stabili agenda publică, de a face știrile la televiziuni și de a se mediatiza excesiv vine din „moștenirea Adrian Năstase”, marele său model politic. Un întreg aparat de propagandă, cu resurse de stat și (semi)private, lucrează să-l pună într-o lumină favorabilă.

În relația cu ziariștii „mici”, de teren, Victor Ponta e belicos, cum era Adrian Năstase și, mai nou, Traian Băsescu. Diferența specifică este că, atunci când este întrebat de subiecte sensibile, care nu l-ar avantaja, Victor Ponta s-a obișnuit fie să refuze să răspundă, fie să plaseze responsabilitatea la altcineva, fie să se dedubleze. 

Strategia de comunicare: fuga de orice responsabilitate

De pildă, la finalul săptămânii trecute, după Comitetul Executiv Național al PSD, Victor Ponta a refuzat toate întrebările relevante: nimic despre modificările aduse Codului penal chiar de oamenii săi de partid, nimic despre îngrijorarea Ambasadei SUA referitor la acest subiect, nimic despre faptul că încalcă legea refuzând să organizeze alegeri. La toate întrebările incomode, a dat doar răspunsuri evazive, fugind de orice responsabilitate.

Victor Ponta e din ce în ce mai nervos

Cu un președinte care-l deranjează puțin, cu un Parlament pe care-l controlează total, cu o opoziție labilă, cu o presă care-i cântă în strună, Victor Ponta are, totuși, câteva dureri: DNA-ul care-l „îndurerează” pentru că-i ia rând pe rând asociații politici și de afaceri, ba chiar și membrii familiei, și câțiva ziariști care nu-i laudă realizările. Premierul este un consumator fervent al știrilor despre el însuși, tot timpul atent la felul cum „va da” în presă. De exemplu, cu ocazia Zilei Europei, Victor Ponta nu și-a reprimat o ironie la adresa „fetelor” care transmiteau de la fața locului. „N-aveți știre, ghinion!”, a conchis el, după ce a dat mâna cu președintele Klaus Iohannis, care i-a răspuns sec și politicos.

Cu câteva minute mai devreme, premierul fusese însă protagonistul unui moment penibil: atunci când liderul PNL, Ludovic Orban, a vrut să dea mâna cu el, premierul a refuzat. Potrivit unor surse participante, premierul a reacționat foarte urât, spunându-i liberalului „Du-te dracului, pleacă de aici”.

Cum a început dedublarea lui Victor Ponta

În 2012, Victor Ponta era liderul opoziției. Venea des la Parlament, discuta cu presa și critica frecvent acțiunile Puterii. Ba, mai mult, în perioada în care deputații PSD au făcut grevă parlamentară, refuzând să participe la lucrări, preferând să stea la balcoane și să critice Puterea, Victor Ponta a decis să întrerupă această grevă pentru o zi. Atunci, în martie 2012, Victor Ponta susținea că „ar trebui să existe o limită până la care bătălia politică trebuie dată” și că nu putea să lipsească de la un vot extrem de important pentru România, acela de ridicare a imunității fostului deputat PDL Mihail Boldea.

Nu după mult timp, mai exact după fix o săptămână de la acest episod, USL reușea să dărâme guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu, iar pe 7 mai Victor Ponta a depus jurământul de învestitură, fiind nominalizat de Traian Băsescu, și votat de Parlament, în calitate de premier.

Ponta a preluat puterea la TV

Acela a fost momentul în care Victor Ponta, alături de Crin Antonescu atunci, au preluat nu doar puterea, ci și principalele emisiuni televizate. Antena 3, postul de casă al premierului, l-a avut invitat de nenumărate ori, la fel ca România TV, post proaspăt înființat la momentul respectiv și intrat pe mâinile apropiatului său, Sebastian Ghiță.

În 2012-2013, Victor Ponta era printre primii politicienii la capitolul apariții televizate sau intervenții telefonice, mai ales spre finele lui 2013, pe fondul scandalurilor din USL. Nici în 2014 Victor Ponta nu a stat foarte departe de platourile de televiziune, mai ales în contextul alegerilor europarlamentare din mai și a celor prezidențiale din noiembrie 2014.

De reprezentanții televiziunilor favorabile nu i-a fost niciodată teamă lui Victor Ponta. Așa că își permitea, la fiecare declarație de presă, luată ad-hoc în Parlament, să își spună, fără să fie întrebat, discursul despre lucrurile bune pe care le-a făcut el sau guvernarea pe care o conduce. Apoi, când urmau întrebările, devenea brusc selectiv. Pe unele le auzea, pe altele se făcea că nu, iar dacă ele insistau, atunci dădea un răspuns evaziv

Dacă în aparițiile televiziate se simțea, probabil, foarte confortabil, având în vedere tipurile de întrebări pe care le primea, în conferințele de presă și în declarațiile luate ad-hoc, prin Parlament, Victor Ponta ajungea, aproape inevitabil, să se folosească de trio-ul deputat-premier-președinte PSD.

Un prim exemplu concludent a fost episodul Roșia Montană. În 2013, Guvernul iniția un proiect de lege prin care permitea companiei RMGC să înceapă exploatările la Roșia Montană, însă ulterior s-a răzgândit și a trimis proiectul în Parlament. Atunci, ca premier susținea exploatările din Apuseni, însă ca deputat a spus că va vota împotrivă. DETALII AICI

Exemple ceva mai recente l-au făcut pe Victor Ponta să spună explicit că nu este deputat. Întrebat despre inițiativa unor deputați PSD privind pensiile speciale ale jurnaliștilor, Victor Ponta a spus că nu se poate pronunța.”Eu nu sunt deputat”, afirma el, cu câteva zile înainte să vină în plenul Camerei Deputaților, „că doar e vot final”.

Jignirile repetate ale lui Victor Ponta la adresa jurnaliștilor

Nu de puține ori, premierul Victor Ponta a refuzat să răspundă la întrebări sensibile. În 2013 și 2014, cuvântul său preferat, pe care îl folosea de multe ori pentru a se apăra de jurnaliștii incomozi, era „băsist”. Acest termen a fost îndreptat, într-o primă etapă, către jurnaliștii de la B1 TV, Realitatea TV, Gândul și Mediafax Group.

Ulterior, după ce Gândul a publicat fragmente din dosarul fostului președinte al Consiliului Județean Mehedinți, Adrian Duicu, și stenogramele procurorilor, în care Duicu vorbea la telefon cu fostul șef al poliției județene, Constantin Ponea, Ponta și-a accentuat atacurile. Potrivit acestor documente oficiale, Duicu și-ar fi traficat influența chiar în biroul premierului de la Palatul Victoria. Imediat după publicarea stenogramelor, Victor Ponta a acuzat Gândul de „înscenare de presă făcută de Băsescu și ai lui”.

„Asta e o înscenare de presă. Eu am anunțat că s-a finalizat raportul corupului de control la zece seara (pe cazul Nana n.red.) și la unu noapte a apărut pe site-ul gândul că s-a făcut trafic de influență la Ponta în birou. Deci a fost înscenare de presă.  DNA n-are nicio treabă cu asta. Deci a fost o înscenare de presă”, a spus premierul.  DETALII AICI

Apoi, tot el, a spus despre jurnaliștii de la Mediafax că sunt „ca mujahedinii”.

„Cum are domnul Băsescu o problemă în justiție, pac mai trage un Taliban de-al lui sau mujahedin de la Mediafax la unu noaptea mai trage o rachetă” – DETALII AICI

După ce a terminat cu acuzațiile de înscenare de presă, a continuat însă cu aruncarea termenului de „băsiști”.

În 2015, Victor Ponta  a descoperit un nou cuvânt care să-i caracterizeze pe aceeași jurnaliști incomozi: evazioniști. Acuzațiile s-au îndreptat în special către jurnaliștii Mediafax, Gândul și Realitatea, despre care premierul a spus în nenumărate rânduri că nu-și plătesc taxele la stat și că fac evaziune fiscală.

Drept urmare, Victor Ponta a avut o reacție cel puțin ciudată, atunci când le-a cerut jurnaliștilor să prezinte câte un bon fiscal dacă doresc să li se răspundă la întrebări. Deși a părut o reacție spontantă și necugetată, Victor Ponta și-a întărit ideea și pe pagina de Facebook, spunând că nu va mai răspunde jurnaliștilor „care nu-și plătesc taxele la stat”.

Iar sintagma „jurnaliști evazioniști” este folosită în continuare, în mod repetat, de premierul Victor Ponta, atât pe rețelele de socializare și în declarațiile de presă, cât și în ședințele oficiale de Guvern. De exemplu, în ședința miercuri, 6 mai, Victor Ponta a vorbit despre lupta inspecților antifraudă împotriva evaziunii fiscale, făcând referire, din nou, la „jurnaliștii evazioniști”.

„Cred că ANAF-ul poate să lucreze mai bine, cred că trebuie să urmărim să nu fie abuzuri, dar principiul e corect și vreau să continuăm să combatem evaziunea fiscală și să-i convingem pe oameni să se conformeze voluntar la ceea ce este o obligație constituțională. Mica evaziune fiscală reflectă o mentalitate pe care trebuie să o schimbăm și îmi asum toate riscurile, că pierdem voturi, că mă critică jurnaliști evazioniști sau politicieni populiști”, a declarat prim-ministrul, miercuri, la începutul ședinței de Guvern.

O altă acuză adusă unor jurnaliști a fost și aceea de „acoperit”. După scandalul cu Robert Turcescu, cel care „s-a deconspirat” că ar fi fost ofițer sub acoperire SRI, iar Traian Băsescu l-a acuzat pe premier că acesta ar fi fost ofițer acoperit al SIE, Victor Ponta a început și el să arate către alți „acoperiți”, de data aceasta din presă.

Printre ultimele atacuri ale premierului se numără cele făcute împotriva Ziare.com și Hotnews. Într-o postare pe Facebook, Victor Ponta a spus despre jurnaliștii Dan Tapalagă și Ioana Ene Dogioiu că scriu editoriale „de înfierare proletară” și că sunt comandanți acoperiți (Dogioiu) și descoperiți (Tapalagă).

„ATENȚIUNE ATENȚIUNE! Ordin de seară pe unitate – editoriale de înfierare proletară a lui Ponta pentru că a sesizat duminică seara știrile (false) identice publicate de subunitățile Hotnews și Ziare.com!

Raportăm – Ordinul este executat de comandantul „descoperit” Dan Tapalagă – Hotnews (luni 20.04 la ora 20.30) și comandantul „acoperit” sub pseudonimul Ioana Ene Dogioiu – Ziare.com (luni 20.04 la ora 21.09)! Felicitări!”, a postat premierul Victor Pomta pe pagina sa de Facebook„, a postat Victor Ponta, pe Facebook.

La polul opus, când a fost vorba despre situația sensibilă a trustului Intact, al cărui patron, Dan Voiculescu, tocmai ce fusese condamnat la 10 ani de închisoare, Victor Ponta a spus că „va face tot ce stă în puterile lui pentru ca jurnaliștii Antena 3/Antena 1 și toți jurnaliștii din țara noastră, indiferent de politica lor editorială, să-și poată desfășura activitatea conform dreptului constituțional la libera exprimare și independența presei”.

Victor Ponta și „colegii din presă”

Pe 3 mai, cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, Victor Ponta a ținut să treacă de partea jurnaliștilor, pe care i-a numit „colegii din presă”. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Victor Ponta le-a urat mult succes tuturor, inclusiv celor care îl critică, precizând că articolul 30 din Constituție, privind libertatea de exprimare, este „cea mai puternică lectură”.

„Cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, le urez tuturor colegilor din presă, inclusiv celor care mă critică indiferent ce fac, mult succes în munca lor! Avem împreună datoria să ajutăm la ridicarea societății românești, inclusiv prin calitatea dezbaterii publice, și puteți conta pe mine în construirea unei agende publice constructive, cu respect pentru argumente și cetățeni. Articolul 30 din Constituția României privind libertatea de exprimare este, poate, cea mai puternică lectură pe care o putem parcurge cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei”, a scris Ponta pe Facebook.