NEMURITORII DIN PARLAMENT. Revolta deputatului cu cinci mandate: „Cașcavalul nu este în Parlament, cățeii doar votează”

De politică nu te plictisești niciodată. Dovadă sunt parlamentarii care au trecut prin toate legislaturile din `90 încoace și își încearcă din nou șansele la alegerile din 9 decembrie. Recunosc că, în 22 de ani, viața politică din România nu a evoluat în bine, că se muncește mai puțin, iar în Parlament au ajuns cei care au mai degrabă școala tabloidelor. O părere mai bună nu au nici colegii lor cu mai puțină experiență, care și ei se gândesc însă să continue.

Marko Bela: Clasa politică parcă a rămas fără busolă

Fostul președinte al UDMR, Marko Bela, candidează, pe 9 decembrie, pentru al șaptelea mandat de parlamentar. „Nu vreau să fiu în prima linie, să mai am funcții guvernamentale, însă cred că mai am ceva de spus”, a declarat Marko, pentru gândul. Liderul UDMR consideră că, în momentul de față, clasa politică pare a fi rămas fără busolă, iar „ultima perioadă este o dezamăgire, pentru că retorica, discursul politic devine din ce în ce de mai proastă calitate”.

VIDEO EXCLUSIV Ce să faci la masa de CRĂCIUN ca să scapi de indigestie. Sfaturile unui specialist în nutriție: ”Organismul nu poate gestiona un asalt de calorii”

09:00

UPDATE PSD, PNL și UDMR, ȘEDINȚE importante înainte de consultările de la Cotroceni/ Numele premierului va fi anunțat de Iohannis

08:55

Sursa foto: Parlamentul României. Marko Bela din 1990 până în prezent

„În anii `90, am avut un scop, de a duce România în structurile euroatlantice și europene. După ce s-au consumat aceste scopuri, clasa politică parcă a rămas fără busolă, nu mai există deziderate”, a spus Marko. Fostul președinte al UDMR crede că o „contribuție” la deteriorarea clasei politice a avut-o și introducerea uninominalului. „În toate partidele a avut loc o transformare privind disciplina de partid. Cu foarte mare ușurință are loc o trecere de la un partid la altul. Este o migrație permanentă. Ei consideră că ei sunt mai importanți, nu doctrina, nu partidul”, a mai declarat Marko.

Marton Arpad: „Au intrat în Parlament prea mulți care învățau mai mult din tabloide”

Și el în cursă pentru al șaptelea mandat, deputatul UDMR Marton Arpad este de părere că Parlamentul nu a evoluat în bine din anii `90 încoace. „Mulți dintre parlamentarii noi au fost aduși prin jocul hazardului și aveau legătură cu politica doar prin intermediul presei. Ei credeau că trebuie să stea în bancă, să nu facă nimic și să mai și doarmă un pic. Au intrat în Parlament prea mulți care învățau mai mult din tabloide”, a spus Marton, pentru gândul. În logica sondajelor, a adăugat el, „s-ar putea să ne trezim cu vreo 30 la sută de asemenea natură”. „De exemplu PP-DD, dacă liderul partidului are o sobrietate recunoscută de toată lumea, cum vor arăta discipolii?!”, a comentat, ironic, deputatul UDMR.

Sursa foto: Parlamentul României. Maron Arpad, din 1990 până în prezent

La puncte slabe, Marton spune că în Parlament se manifestă „o dictatură de partid”. De asemenea, sunt și momente pe care deputatul UDMR nu și-a dorit să le vadă în legislativ: „S-a ajuns chiar la manifestări fizice nedorite în plen, s-a tăiat cu un cuțit cablul de la microfon, stau 10, 20 de oameni care stau și privesc cum introduc bilele în urnă. Nici măcar miniștrii arcului guvernamental nu au încredere în colegi. Pentru mine e revoltător și inacceptabil”. Marton spune însă că are de ce se întoarce în legislativ, deoarece sunt proiecte ale minorității maghiare care nu au fost încă realizate, cum ar fi statutul minorităților.

Kerekes Karoly: Nu mă simt bătrân pentru această activitate

Deputatul UDMR Kerekes Karoly vrea și el un al șaptelea mandat de parlamentar. „Nu mă simt bătrân pentru această activitate și contează și aprecierea electoratului”, a declarat Kerekes, pentru gândul.

Sursa foto: Parlamentul României. Kerekes Karoly, din 1990 până în prezent

El a admis că spre deosebire de primele legislaturi ritmul de lucru nu mai e același. „În rapiditatea asta mondială, ritmul de lucru s-a schimbat. Acest ritm de dezvoltare a cerut o ritmicitate mai mare în dauna calității. Îmi aduc aminte, la început, cât de mult discutam când trebuiau schimbate legi. Dezbaterile erau chiar și pentru virgule”, a spus Kerekes. Dacă ar fi să dea un exemplu de parlamentar care a avut o contribuție semnificativă, deputatul UDMR îl amintește pe Adrian Năstase: „Chiar dacă are acum probleme, a fost un deputat și un premier foarte bun. În timpul lui au mers lucrurile mai bine și în legislativ”.

Filip Georgescu: „Cine crede că deputatul este o mare sculă se înșală”

A avut patru mandate în Parlament, primul fiind obținut imediat după Revoluție. Din 1992 până în 2000, nu a mai fost ales, dar a revenit ulterior pentru alte trei mandate. În 2012, susține că nu mai este interesat de o nouă candidatură, dar că este dezamăgit de colegii din ultima legislatură. Deputatul PSD Filip Georgescu a descris pentru gândul cum a evoluat Parlamentul în ultimii douăzeci de ani.

Prima critică pe care o face actualului legislativ se referă la deprofesionalizarea acestuia, susținând că votul pe liste aducea calitate Parlamentului.

Sursa foto: Camera Deputatilor. Filip Georgescu 2000, 2004, 2008

„La ora actuală sunt în comisii oameni care nu au nimic în comun cu agricultura, justiția. În momentul când apare votul uninominal, cine are bani își permite să candideze și partidul spune bogdaproste„, afirmă deputatul PSD.

Ideea sa revoluționară pentru reformarea clasei politice este ca toți cei aleși să aibă dreptul la doar două mandate.

„La ora actuală, asistăm la primari care sunt de 20 de ani, s-au format niște clanuri care nu pot fi date jos. Acum domină banul. Dacă cineva vrea să facă un sondaj asupra pregătirii profesionale, dă-le, domnule, o dictare ca la școala primară și 90% fac greșeli de ortografie de vă cutremurați„, descrie Georgescu situația din Parlament.

Concluzia acestuia despre calitatea de parlamentar este clară: „cine crede că un deputat este nu știu ce mare sculă se înșală”.

Pentru Filip Georgescu, „mare” este cel care are pixul în mână, nu deputații care trebuie să se roage pentru locuri de muncă sau drumuri.

„În colegiu, îți cer locuri de muncă, să faci drumuri de pomană, mă înjură pe mine, eu trebuie să mă rog de alții. La un moment dat, de trei mandate consecutive, m-am săturat de tevatura asta. Va trece multă apă pe Dâmbovița până vom avea și noi o cultură politică”, a spus pentru gândul Filip Georgescu.

Mădălin Voicu: „În Parlament intră toți gherțoii, parlamentarii sunt simpli ridicători de mână”

Problema educației și pregătirii parlamentarilor îl deranjează și pe deputatul PSD, Mădălin Voicu. Cu patru mandate la activ, social-democratul nu știe încă dacă va candida la parlamentare.

„Parlamentul s-a degradat în ultimii 10-12 ani. Eu nu cred că un deputat sau senator poate intra în Parlament doar pentru că există o lege care spune că orice cetățean poate fi votat indiferent de studiile lui. Mulți dintre parlamentari nu au calitatea de oameni educați”, subliniază Voicu.

Sursa foto: Camera Deputatilor. Madalin Voicu in 1996, 2000, 2004, 2008

El atrage atenția asupra faptului că unii parlamentari nu știu să „vorbească bine nici românește”, cu atât mai puțin două limbi străine.

„Tragedia este că parlamentarii sunt doar simpli ridicători de mână. Mulți și-au plătit locurile, fac afaceri, contribuie la partid, își închipuie că dacă sunt parlamentari pot face anumite lucruri. Pentru unii, Parlamentul este un paravan, calitatea de parlamentar îți deschide niște uși pe care alții nu ar reuși să le deschidă. Apoi toate aranjamentele, găinăriile și tot traficul ăsta de influență și combinații pe care unii le fac sunt pe baza funcție de senator și deputat”, descrie situația din forul legislativ Mădălin Voicu.

El remarcă și că sunt puțini parlamentari care trăiesc din indemnizație.

„În momentul în care ai bani, consideri că poți să cumperi votul. Din cauza asta, intră în Parlament toți gherțoii”, completează Mădălin Voicu.

Potrivit acestuia, nu s-a decis dacă va candida la parlamentare, el putând opta și pentru o carieră ministerială.

Anghel Stanciu: „Cașcavalul nu este la Parlament sau nu la toți parlamentarii. Cățeii doar votează”

Anghel Stanciu a intrat în Parlament în 1992 și de atunci a mai câștigat alte patru mandate. A trecut pe la PRM și PSD. Se gândește la retragere, să nu mai candideze pentru un nou mandat. „La mine a fost o chestiune de inerție, din mandat în mandat, dar nu merită”, spune deputatul PSD.

Continuarea activității politice depinde de familie și de partid, în cazul lui Stanciu. „Eu am văzut mulți oameni siguri, multe nave sigure, inclusiv Titanicul care nu se gândea că se scufundă. Nimeni nu este sigur, cel care acționează ca și cum ar fi sigur este pierdut. Mereu am fost precaut în campanie. În fiecare campanie am considerat că sunt un nou candidat, un tânăr candidat. Nu consider că mandatul vine de la sine”, își explică situația Stanciu.

Sursa foto: Camera Deputatilor. Anghele Stanciu 1996, 2004, 2008

Chiar dacă este considerat unul din părinții votului uninominal, Anghel Stanciu îl declară un proiect „falimentar”.

„Au intrat mulți care credeau că aici curge lapte și miere și, când au văzut că laptele și mierea sunt în altă parte, nu au mai venit la Parlament. Nu este o mare realizare să fii parlamentar. Singura satisfacție pentru mine nu este materială, ci în plan profesional”, susține social-democratul.

Stanciu deplânge situația financiară a parlamentarilor și folclorul care există despre sumele încasate de aceștia.

„Când vorbesc la telefon mă gândesc dacă sunt ascultat sau nu, dacă beau o bere cu cineva mă gândesc dacă sunt urmărit. De ce, pentru 50 de milioane pe lună? Directorii de regii de la Iași iau 150 milioane pe lună și se mai duc în fiecare comună și mai iau câte o găină în portbagaj. Cașcavalul nu este la Parlament sau nu la toți parlamentarii„, este oful social-democratului.

Mai departe, politicianul își critică dur colegii de Parlament, declarându-se nemulțumit de calitatea acestora.

„În Parlament nu au ajuns oameni cu coloană vertebrală. În Parlament au ajuns cei care cred că l-au luat pe Dumnezeu de picior și iau 50 de milioane pe lună, că acasă frecau mâța de coadă. Sunt oameni de afaceri care au intrat și care au crezut că, intrând, își vor tripla afacerile, dar, din păcate, 80% au pierdut”, adaugă Anghel Stanciu.

Potrivit acestuia, peste 50% din parlamentari se vor duce să-și ridice șomajul de la Forțele de Muncă dacă nu vor câștiga un nou mandat pentru că nu au nicio pregătire.

Parlamentar din anii 92, Stanciu povestește ce a pățit un coleg de la Bacău după ce soția sa a citit presa.

„În 1992, când am intrat, se spunea că există o indemnizație în lei și o parte în valută. Un coleg al meu a fost nevoit să-și aducă nevasta la casierie și să ceară partea de retribuție în valută. >, a întrebat casiera. >. Așa citesc și ei în ziar că există o parte văzută și alta nevăzută din trafic de influență, din amendamente făcute pe bani cum a făcut cineva la Consiliul Europei. Eu în 20 de ani nu le-am văzut„, a rememorat parlamentarul PSD.

Bani din politică fac puțini. „Au prosperat cei dintr-un cerc concentric foarte restrâns, cățeii din Parlament doar votează”, este concluzia deputatului PSD.

Cristian Rădulescu: „Nu am făcut foarte multe prostii până acum, deci pot continua”

Senatorul PDL Cristian Rădulescu își încearcă în acest an șansele pentru un al șaselea mandat de parlamentar. „Am înțeles că se caută întinerirea clasei politice și am decis să candidez încă o dată”, a comentat, ironic, democrat-liberalul.

Cu punct de pornire anii `90, Rădulescu spune că Parlamentul „a mers din rău în mai rău”. „În `90, lucram șase zile pe săptămână, opt ore pe zi . Acum, lucrăm câteva ore în plen și în comisii ați văzut și dumneavoastră. Înainte, fiecare proiect era puricat, a fost o școală. Acum, se bifează. Personalul administrativ pune la punct, iar la noi este decizia politică”, a spus Rădulescu.

Întrebat dacă nu i-au fost suficiente cele cinci mandate, democrat-liberalul a răspuns: „M-am gândit și la asta. Am tras concluzia că nu am făcut foarte multe prostii până acum, deci pot continua”.

Sursa foto: Parlamentul României. Cristian Rădulescu, din 1990 până în prezent