Neptun – Deep, asul din mâneca lui Marcel Ciolacu în negocierile de aderare la Schengen. Cum speră premierul României să-l convingă pe Karl Nehhamer?

Presa austriacă, dar și Financial Times, au scris weekend-ul acesta despre riscurile Austriei în ceea ce privește veto-ul dat de cancelarul Karl Nehhamer, României și Bulgariei. În acest context, se vorbește despre posibilitatea ca premierul Marcel Ciolacu să țină în șah cancelaria de la Viena, cu ajutorul zăcămintelor de gaze din Marea Neagră.

Cancelarul Nehammer, pare de neclintit în decizia sa privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, în contextul în care premierul de la Viena își pregătește partidul de o nouă rundă de alegeri, după scrutinul de stat din Austria Inferioară din ianuarie 2023. Atunci, Partidul Popular Austriac (OVP) a obținut 49,6% din voturi.

În tot acest context, premierul României, Marcel Ciolacu, participă la o întrunire trilaterală la Varna, alături de premierul bulgar și omologul grec. Aici este de așteptat ca cei doi, respectiv Ciolacu și Nikolai Denkov să atingă subiectul care frământă ambele state, respectiv aderarea la spațiul de liberă circulație – Schengen.

Die Presse, un cotidian renumit din Viena, a publicat un material prin care atrage atenția cu privire la „consecințele neplăcute” pe care Austria nu le-ar putea evita din pricina poziției sale în ce privește România și Bulgaria. Presa de la Viena, spune că atunci când premierul Marcel Ciolacu a calculat prejudiciul produs de refuzul Austriei de aderare la Schengen ca fiind de 2% din PIB-ul României, primele consecințe nu au întârziat să apară.

Legea Offshore, nenegociabilă

Potrivit Financial Times, executivul de la București vrea să țină de o lege ( n.r Legea Offshore) care să ofere dreptul de preempțiune statului român asupra gazului exploatat de compania austriacă OMV, în coridorul Neptun-Deep. Pe 18 septembrie, premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit la București cu board-ul de conducere al OMV, și le-a transmis austriecilor că nu are de gând să negocieze Legea Offshore, aflată în vigoare în țara noastră. (detalii AICI)

Vom….merge mai departe pe baza formei actuale a Legii Offshore, la fel cum România va continua să-și susțină argumentele privind aderarea la spațiul Schengen, inclusiv în instanțele europene, dacă Austria nu își va schimba poziția”, a spus Marcel Ciolacu jurnaliştilor după întâlnirea cu un delegația OMV la București, pe 18 septembrie.

OMV deține jumătate din pachetul de acțiuni în proiectul de gaze de adâncime Neptun-Deep, program să intre în funcțiune în 2027 – celălalt coproprietar fiind producătorul român de stat – Romgaz. Volumul recuperabil este estimat la 100 miliarde de metri cubi. Pentru o comparație, Austria a consumat recent aproximativ nouă miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an.

OMV a chemat România în iunie în fața unei instanțe internațională de arbitraj, după ce Bucureștiul a schimbat legea care reglementează vânzările de gaze offshore pentru a garanta dreptul de veto al guvernului asupra contractelor private în „situații de urgență”, precizează Financial Times.

Potrivit cerințelor OMV, austriecii doresc să poată avea mai multă libertate în exportul gazelor din Marea Neagră către vest. Informația privind un nou litigiu al statului român cu OMV, a venit după anunțul deciziei OMV Petrom de a trece, împreună cu Romgaz, la exploatarea zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino și Pelican Sud din Perimetrul Neptun Deep.

Plângerea este îndreptată și împotriva companiei Romgaz Black Sea Limited, filiala Romgaz cumpărată de la ExxonMobil și care operează împreună cu OMV Petrom zăcământul din Marea Neagră, precizează Adevărul.

Proiectul Neptun Deep va aduce 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe piaţa europeană, iar acest lucru va face din România cel mai mare producător din UE, iar din OMV unul dintre cei mai mari producători din Europa, susține directorul general de la OMV, Alfred Stern. Volumul investiției a fost estimat la aproximativ patru miliarde de euro.

CITIȚI ȘI:

Amendamentele legii pensiilor speciale vor fi adoptate în două săptămâni. Referitor la reacția CCR, Premierul „se așteaptă la orice”

Nicuşor Dan va candida ca independent la alegerile locale din 2024, dar nu respinge susţinerea partidelor care îşi doresc acest lucru