Prima pagină » Știri politice » Nicolae Ciucă, despre „Jandarmeriada” de la 10 august 2018: „Nu trebuie să uităm niciodată acele momente negre din istoria recentă”

Nicolae Ciucă, despre „Jandarmeriada” de la 10 august 2018: „Nu trebuie să uităm niciodată acele momente negre din istoria recentă”

Bogdan Stan

Publicat: 10/08/2024, 11:47

Actualizat: 10/08/2024, 12:33

Președintele Senatului și liderul PNL, Nicolae Ciucă, a comemorat 6 ani de la „Jandarmeriada” de pe 10 august 2018. El a afirmat printr-o postare scrisă pe FACEBOOK că „ziua de 10 august 2018 ne-a arătat cât de importantă este apărarea democrației și a dreptului la liberă exprimare în fața oricărui regim care încearcă să suprime vocea oamenilor”.

Nicolae Ciucă a făcut referire la guvernarea prim-ministrului PSD de atunci, Viorica Dăncilă, aflată sub influența președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, liderul PSD care avea să fie condamnat la închisoare pentru corupție în mai 2019.

Nicolae Ciucă; „10 august 2018 – apărarea democrației și a dreptului la liberă exprimare”

Fostul premier și actualul președinte al Senatului, Nicolae Ciucă, a scris pe Facebook:

„Ziua de 10 august 2018 ne-a arătat cât de importantă este apărarea democrației și a dreptului la liberă exprimare în fața oricărui regim care încearcă să suprime vocea oamenilor”.

Liderul PNL afirmă că reprimarea protestului de la 10 august a fost unul dintre momentele negre ale istoriei recente a românilor și susține că asemenea evenimente trebuie să nu mai fie repetate.

„Nu trebuie să uităm niciodată acele momente negre din istoria recentă și trebuie să facem tot ce ne stă în putință ca asemenea evenimente să nu se mai întâmple vreodată. 10 august 2018 rămâne un moment simbolic, în care românii au arătat că se pot mobiliza pentru a apăra justiția de asaltul politic coordonat de conducerea de atunci a PSD”, a afirmat Nicolae Ciucă, care din noiembrie 2021, partidul său guvernează printr-o coaliție alături de PSD condus de Marcel Ciolacu.

Nicolae Ciucă: „O lovitură gravă dată încrederii cetățenilor în instituțiile statului”

Nicolae Ciucă, în prezent candidat PNL la președinția României, afirmă că „reacția disproporționată a forțelor de ordine împotriva celor care își exercitau pașnic dreptul de a protesta a dat o lovitură gravă încrederii cetățenilor în instituțiile statului la acea vreme”.

Liderul celei mai mari formațiuni liberale susține că politicienii au datoria să construiască un stat în care „fiecare cetățean știe că este respectat și ascultat de către autorități și că justiția este una funcțională, eficientă și dreaptă”.

Un protest antiguvernamental s-a desfășurat în fața Palatului Victoriei, în cadrul evenimentului intitulat „Diaspora acasă”, organizat și promovat de românii care locuiesc în străinătate. Până la 100.000 de protestatari s-au adunat în fața sediului guvernului situat în centrul Bucureștiului. Protestatarii au cerut demisia Cabinetului Dăncilă, nemulțumiți de guvernarea Partidului Social Democrat privind legislația judiciară și tentativa de modificare a codului penal, revocarea din funcție a Procurorului General al Direcției Naționale Anticorupție , Laura Codruța Kövesi , gafele premierului și incompatibilitatea lui Liviu Dragnea cu funcția de șef al Camerei Deputaților, fiind condamnat la închisoare.

Protestul care s-a soldat cu violențe și cu peste 400 de persoane rănite

Protestul de la București a început pașnic, dar a fost marcat de atacul violent al forțelor de ordine ca răspuns la violențele comise de unii dintre protestatari care au încercat să pătrundă cu forța într-o clădire a guvernului și au aruncat cu borduri. O jandarmeriță a fost spitalizată în urma ciocnirilor violente.

Jandarmii au folosit gaze lacrimogene, spray cu piper, tunuri cu apă și grenade cu gaz asupra populației civile. Aceștia ar fi primit ordinul prefectului de București, Speranța Cliseru, să intervină în forță. Majoritatea protestatarilor pașnici, bărbați și femei, au fost răniți. Unele persoane au fost bătute până au leșinat. Un tânăr de 26 de ani, a fost împușcat de jandarmi cu gloanțe de cauciuc, deși a afirmat că nu a comis nicio încălcare a legii, aflându-se într-o zonă pașnică cu bătrâni și copii.

Patru turiști israelieni au fost scoși din taxi și loviți cu brutalitate de jandarmi în timpul intervenției. Ambasada Israelului în România a calificat incidentul drept unul „inacceptabil și extrem de serios”. Unul dintre cameramanii radiodifuzorului public național austriac a fost bătut de jandarmi. 452 de persoane au fost rănite și 70 au fost internate, inclusiv trei jandarmi. Evenimentul a rămas catalogat drept „Jandarmeriada” în cultura populară datorită amploarei violențelor ce a fost comparată cu cea a Mineriadei din 1990.

Urmările de după „Jandarmeriada de la 10 august”

Președintele României, Klaus Iohannis , a condamnat „intervenția brutală a jandarmeriei, cu mult disproporționată față de acțiunile majorității celor din Piața Victoria”. În replică, Liviu Dragnea, liderul Partidului Social Democrat, a spus că „declarația președintelui Iohannis este practic un act de subversiune a autorității statului” și că „prin această atitudine, președintele Iohannis dovedește încă o dată. că el este sponsorul politic al violenței și activităților extremiste”.

Amnesty International a cerut „investigații prompte, amănunțite, independente și imparțiale din partea autorităților civile cu privire la acuzațiile de utilizare inutilă și excesivă a forței de către jandarmerie împotriva participanților la un protest la București din 10 august”.

Comisia Europeană a declarat prin purtătorul de cuvânt că „urmărește îndeaproape evenimentele din România” și că „protestatarii au criticat declinul progresului în domeniile reformelor judiciare și în lupta împotriva corupției”. Pe 11 august, aproximativ 30.000 până la 65.000 de oameni au continuat să protesteze în fața Palatului Victoria din București.

Europa Liberă a scris că abia pe 26 iunie 2024, Tribunalul Militar București, Camera Preliminară, a dispus „începerea judecății în dosarul represiunii manifestației din 10 august 2018”. Hotărârea nu este definitivă. Dosarul 10 august a rămas nerezolvat, la fel ca dosarul Mineriadei din 1990-1991 și dosarul Revoluției din 1989, ambele vizându-l pe fostul președinte Ion Iliescu, fondator al Frontului Salvării Naționale și al Partidului Social Democrat.

Cine sunt vinovații din spatele „Jandarmeriadei”?

Anul trecut, șefii Jandarmeriei au fost trimiși în judecată. În urma incidentelor din 10 august 2018, 433 de persoane au fost rănite, iar până în prezent 312 dintre persoanele vătămate au făcut reclamație.

16 persoane au fost trimise în judecată, între care fostul adjunct al directorului general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, Laurenţiu Cazan, fostul inspector general al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, Sebastian Cucoş, fostul prim-adjunct al inspectorului general al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, Cătălin Sindile, potrivit comunicatului emis de Ministerul Public.

Conducerea Jandarmeriei, Carmen Dan, ministrul de Interne de atunci, și Liviu Dragnea au fost considerați principalii răspunzători pentru rănirea protestatarilor de către opoziția liberală. Fostul ministru al Internelor Carmen Dan s-a apărat, declarând într-o conferință de presă:

„Ultrașii au folosit manifestanții pașnici drept scut uman, de aceea nu au putut interveni jandarmii”.

Prim-ministrul de atunci, Viorica Dăncilă, a negat că a avut un rol în reprimarea protestelor:

„În acel moment, eram in concediu. Nu eram în țară, îi delegasem atribuțiile lui Paul Stănescu (atunci vicepremier din partea PSD)”.

Iar Liviu Dragnea, care a fost eliberat din penitenciar în iulie 2021, a afirmat la emisiunea „40 de întrebări cu Denise Rifai” de pe Kanal D, că la momentul protestului, se afla în stațiunea Neptun, unde „a băut vin rece cu prietenii, cu soțiile și logodnicele”, iar toate informațiile le știa doar de la televizor. Susține că nu a dat ordin ca Jandarmeria să folosească forța.

„Nici vorbă. Nu eram la Scroviştea în acea seară, eram la Neptun şi o spun poate să creadă oricine orice la vremea aia era cu nişte prieteni, cu soţiile, logodnicele şi beam nişte vin rece. Ce am văzut, am văzut la televizor. Nu că nu am dat ordin, nu am vorbit cu ministrul de Interne sau cu cineva din structurile ministerului sau cu cineva din Jandarmerie. Nu a ieşit Rareş Bogdan şi a zis că el ştie că eu sunt de fapt pe tunul cu apă şi de fapt dau cu apă în protestatari?”.

Citește și:

EXCLUSIV | Dosarul ”10 august”. Bătuți și buni de plată, soții Tocană contraatacă, după 5 ani, la Parchetul Militar: ”Nu s-a făcut niciun pas înainte”

EXCLUSIV | Dosarul „10 august”. Un bărbat s-a ales cu o tumoră malignă după ce a fost gazat de jandarmi: „PLÂNGEREA, respinsă prin metoda copy-paste”

RECHIZITORIU „Dosar 10 August.” Ce spun procurorii la cinci ani de la protestul diasporei: „Un tratament inuman și degradant”