Procurorul general al Parchetului instanței supreme, Tiberiu Nițu, a declarat, luni, că a trimis la DNA și DIICOT cererile de urmărire penală venite de la președintele Traian Băsescu în cazurile fostului ministru al Transporturilor Ovidiu Silaghi și fostului ministru al Economiei Adriean Videanu.
Tiberiu Nițu a precizat că astfel se va putea crea cadrul procesual ca să se administreze probe.
„Exista o o formalitate în sensul de procedură care trebuie urmată, pentru că dreptul în sine presupune proceduri. Nu am făcut decât să respectăm procedura”, a spus Tiberiu Nițu, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii.
Procurorul general al Românei a precizat că se așteaptă și răspunsul de la Senat în cazul cererii de urmărire penală pentru ministrului Economiei Varujan Vosganian.
Președintele Traian Băsescu a transmis, duminică, ministrului Justiției cererile de urmărie penală pentru Adriean Videanu și Ovidiu Silaghi.
„Președintele României, domnul Traian Băsescu, a transmis duminică, 8 septembrie, ministrului Justiției, domnul Robert-Marius Cazanciuc, cererea de urmărire penală pentru domnul Adriean Videanu, fost ministru al Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, pentru a se proceda conform legii, având în vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din data de 2 septembrie 2013 privind formularea cererii de urmărire penală față de domnul Adriean Videanu, fost ministru al Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, în raport cu dispozițiile Art. 109 alin. (2) Teza Întâi din Constituția României, republicată, Art. 12 și Art. 18 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, având în vedere și Decizia Curții Constituționale nr. 270/2008”, a arătat Administrația Prezidențială.
„Președintele României, domnul Traian Băsescu, a transmis duminică, 8 septembrie a.c., ministrului Justiției, domnul Robert-Marius Cazanciuc, cererea de urmărire penală pentru domnul Ovidiu-Ioan Silaghi, fost ministru al Transporturilor, pentru a se proceda conform legii, având în vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din data de 6 septembrie 2013 privind formularea cererii de urmărire penală față de domnul Ovidiu-Ioan Silaghi, fost ministru al Transporturilor în perioada mai – decembrie 2012, în raport cu dispozițiile Art. 109 alin. (2) Teza Întâi din Constituția României, republicată, Art. 12 și Art. 18 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, având în vedere și Decizia Curții Constituționale nr. 270/2008”, potrivit Administrației Prezidențiale.
Totodată, legat de cererile de urmărire penală pentru Adriean Videanu și Ovidiu Silaghi, transmise ministrului Justiției, președintele Traian Băsescu a înștiințat și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Procurorul general al Parchetului ICCJ a solicitat, luni, 2 septembrie, Senatului și, respectiv, șefului statului declanșarea procedurilor pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian și, respectiv, Adriean Videanu, pentru complot și subminarea economiei naționale.
Solicitările au fost trimise Senatului și șefului statului de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în urma cererii primite de la șeful DIICOT.
Dosarul în care DIICOT a cerut aviz pentru începerea urmăririi penale a lui Videanu și Vosganian este desprins din cel în care, în decembrie 2011, procurorii au început urmărirea penală în cazul a 40 de persoane cu funcții de conducere din Romgaz, Ministerul Economiei și Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru complot și subminarea economiei naționale.
Potrivit procurorilor, Varujan Vosganian și Adriean Videanu, în perioada în care au fost miniștri ai Economiei, au aprobat și susținut în Guvern mai multe acte pentru a sprijini interesele financiare ale lui Ioan Niculae și au folosit unitatea națională de interes strategic SNGN Romgaz în interesul privat al SC Interagro SA, producând un prejudiciu de aproximativ 130 milioane de dolari.
Procurorii DIICOT susțin că SNGN Romgaz SA a livrat către Interagro gaze naturale din producția proprie în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de lei, respectiv aproximativ 500 de milioane de dolari, din care 270 de milioane de lei, respectiv 92 de milioane de dolari, reprezintă „valoarea reducerilor comerciale acordate ilegal”.
Demersul miniștrilor Vosganian și Videanu s-a realizat în condițiile în care SC Interagro SA înregistra o datorie reprezentând aproximativ 70 la sută din bugetul anual al societății naționale, au precizat procurorii.
Pe de altă parte, procurorul general al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție a solicitat în 6 septembrie președintelui aviz pentru începerea urmăririi penale a lui Ovidiu Silaghi. Solicitarea a fost trimisă la cererea Direcției Naționale Anticorupție, într-un dosar în care Silaghi este suspectat de trafic de influență, fapte care ar fi fost săvârșite când acesta era ministru al Transporturilor.
Șeful DNA a cerut procurorului general să sesizeze președintele cu cererea de începere a urmăririi penale împotriva fostului ministru al Transporturilor Ovidiu Silaghi, în condițiile în care acesta și-a dat demisia din Parlament și avizul nu mai poate fi dat de Camera Deputaților.
În 19 august, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) a solicitat Camerei Deputaților declanșarea procedurilor pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale față de Ovidiu Silaghi, pentru trafic de influență.
În 3 septembrie, liberalul Ovidiu Silaghi a demisionat din calitatea de deputat. Hotărârea Camerei Deputaților privind constatarea încetării mandatului de deputat a lui Ovidiu Silaghi a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 568 din 6 septembrie.
Președintele PNL, Crin Antonescu, declara, în 3 septembrie, că Ovidiu Silaghi și Eduard Hellvig au demisionat din Camera Deputaților pentru a merge la Parlamentul European, ei completând astfel locurile vacantate de Cristian Bușoi și Ramona Mănescu.
Autoritatea Electorală Permanentă a transmis către Parlamentul European notificările pentru ocuparea de către liberalii Eduard Hellvig și Ovidiu Silaghi a locurilor vacante de europarlamentari, înainte ca demisiile din Camera Deputaților să fie publicate în Monitorul Oficial, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale. Cel mai probabil cei doi vor fi validați în funcții la nivelul Parlamentului European la ședința de luni, 9 septembrie, potrivit surselor citate.
Potrivit procurorilor, există indicii și date temeinice potrivit cărora, în cursul anului 2012, Ovidiu Silaghi, în calitate de ministru al Transporturilor, i-a pretins lui Nelu Iordache, administrator al SC Romstrade SRL, deschiderea, de către compania de transport aerian din grupul de firme controlate de omul de afaceri, a unor noi rute care să lege Aeroportul Satu Mare de alte destinații din Europa. Silaghi i-ar fi promis în schimb lui Nelu Iordache derularea contractelor pe care SC Romstrade SRL le încheiase cu Compania Națională de Autostrăzi pi Drumuri Naționale din România SA, structură aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, și pentru ca plățile intermediare să fie făcute într-un termen rezonabil.
„Totodată, Silaghi Ovidiu Ioan a primit de la aceeași persoană suma de 200.000 de euro, pentru a-și exercita influența asupra persoanelor cu funcții de decizie din cadrul CNADNR SA în vederea anulării deciziei de reziliere a unui contract și pentru a nu proceda la rezilierea altor contracte”, au precizat procurorii DNA.
În acest dosar, în 5 septembrie, Direcția Națională Anticorupție a început urmărirea penală față de Remus Vasile Șpan, pentru complicitate la trafic de influență, fiind acuzat că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Silaghi să pretindă și să primească 200.000 de euro și servicii de la Nelu Iordache, pentru a sprijini interesele firmei Romstrade în contractul cu CNADNR.
Liberalul Ovidiu Silaghi fusese nominalizat în iulie pentru funcția de ministru al Transporturilor, post rămas vacant după demisia lui Relu Fenechiu, în urma condamnării sale, în 12 iulie, de către instanța supremă, la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul „Transformatorul”, pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată.
Catalina Cocolos, [email protected]