Noi negocieri la Guvern: PSD, PNL și UDMR au STABILIT ca noul program de guvernare să fie unul al reformelor și investițiilor

Liderii principalelor partide pro-europene din România s-au reunit, marți, la Palatul Victoria pentru a se pune de acord asupra principiilor viitorului program de guvernare. Astfel, PSD, PNL, UDMR și Grupul Minorităților Naționale au convenit ca noul program de guvernare să fie unul al reformelor și investițiilor, un program de reducere a cheltuielilor statului și al modernizării României. Principiile programului de guvernare vizează sustenabilitatea și predictibilitatea macro-economică în acord cu așteptările mediului de afaceri, sindicatelor și societății civile.

UPDATE 18.30

Liderii principalelor partide pro-europene din România s-au reunit, astăzi, la Palatul Victoria pentru a se pune de acord asupra principiilor viitorului program de guvernare. Astfel, PSD, PNL, UDMR și Grupul Minorităților Naționale au convenit ca noul program de guvernare să fie unul al reformelor și investițiilor, un program de reducere a cheltuielilor statului și al modernizării României. Principiile programului de guvernare vizează sustenabilitatea și predictibilitatea macro-economică în acord cu așteptările mediului de afaceri, sindicatelor și societății civile.

POLITICĂ Victor NEGRESCU, despre ancheta Comisiei Europene: „Dovedește impactul ingerințelor străine și manipularea efectuată online”

18:29

EXTERNE Franța a avut contacte cu noii lideri ai SIRIEI /Parisul așteaptă tranziție pașnică și combaterea rețelei teroriste Stat Islamic

18:13

În acest moment de răscruce, partidele care își asumă responsabilitatea guvernării conștientizează că România trebuie să fie, fără compromisuri, demnă de sacrificiile și idealurile Revoluției din 1989 și de așteptările cetățenilor în 2024. La 35 de ani de la prăbușirea regimului comunist trebuie să demonstrăm că democrația înseamnă mai mult decât promisiuni – înseamnă responsabilitate, echitate și măsuri concrete care să se reflecte în viața de zi cu zi a oamenilor.

În acest context, susținem ferm necesitatea unui echilibru corect al responsabilităților: statul este pentru cetățean, și nu cetățeanul pentru stat. Acest principiu fundamental nu doar ne ghidează, ci ne și obligă la acțiuni decisive și concrete.

Reforma statului 

1. Reforma administrației centrale

• În administrația centrală, reducem numărul de ministere la maximum 16 și numărul agențiilor cu cel puțin 25%;
• Comasarea serviciilor deconcentrate ale ministerelor (niciun minister să nu dețină mai mult de două servicii deconcentrate la nivel teritorial);
• Reducerea numărului de secretari de stat cu cel puțin 50%. Regula de maximum 2 secretari de stat/minister/maximum 3 la ministerele mari;
• Audit de eficiență pentru fiecare autoritate centrală, instituții regionale și companii de stat, în primele 6 luni ale anului viitor;
• Desființarea instituțiilor regionale începând cu 1 martiereprezintă un pas ferm către o administrație mai eficientă și mai aproape de cetățean. Această măsură are scopul de a reduce birocrația excesivă, de a elimina structurile paralele și de a crește transparența în gestionarea resurselor publice.
• Totodată, este nevoie de lansarea unuiprogram strategic de sprijin pentru eliminarea inegalităților teritoriale și accelerarea dezvoltării zonelor defavorizate din cadrul regiunilor de dezvoltare. Programul vizează investiții țintite în infrastructură, educație, sănătate și economie locală, pentru a crea oportunități concrete în comunitățile vulnerabile. Ne propunem să asigurăm acces egal la servicii publice de calitate, să atragem investiții și să stimulăm crearea de locuri de muncă, astfel încât fiecare regiune să aibă șansa unui viitor prosper.

2. Debirocratizare, simplificare, dereglementare 

• Comasarea autorităților de reglementare din același domeniu de activitate în baza unei analize, în termen de 6 luni;
• Anularea sau simplificarea unor reglementări nefuncționale sau supra-birocratice;
• Digitalizarea și interconectarea bazelor de date de la nivelul administrațiilor publice centrale și locale;
• De la 1 iulie, instituțiile statului nu vor mai avea dreptulsă solicite cetățenilor documente sau hârtii care sunt deja emise de alte instituții publice. Această măsură va elimina redundanțele birocratice, va simplifica accesul la servicii și va demonstra respect față de timpul și efortul cetățenilor.

3. Descentralizarea și creșterea eficienței administrației publice locale

• Transfer de active, competențe și responsabilități de la nivelul ierarhic superior către cele inferioare;
• Identificarea activelor instituțiilor centrale lăsate în paragină sau prost administrate și transferarea lor în proprietatea publică sau privată a primăriilor;
• Transfer de competențe în teritoriu între instituțiile statului. Vor fi identificate, pe baza discuțiilor cu asociațiile primarilor și președinților de Consilii Județene, competențele ce pot fi transferate la nivel local, conform principiului subsidiarității.
• Finanțarea proiectelor de la bugetul de stat pe bază de eficiență și co-finanțare din partea autorităților locale.

4. Reforme privind reducerea cheltuielilor și a risipei banilor publici

• Reașezarea bugetului conform noilor priorități de dezvoltare. Analiza eficienței cheltuielilor în marile sisteme publice.
• Raționalizarea cheltuielilor nejustificate. Extinderea achizițiilor centralizate. Mecanism de control pentru creșterile care depășesc 20% față de costurile medii ale instituțiilor publice.
• Prioritizarea proiectelor de investiții pentru care se alocă efectiv fonduri la nivel guvernamental și local. Eficientizarea sistemului de achiziții publice.
• Un nou statut al funcționarului public, care să cuprindă criterii de performanță, salarizare în funcție de criterii meritocratice.

Reforme privind consolidarea fiscal-bugetară

• Consolidare fiscal-bugetară în 7 ani pentru o Românie puternică în UE, conform angajamentelor privind setul de reforme și investiții asumate prin Planul bugetar-structural național pe termen mediu al României și PNRR. Concomitent cu reducerea deficitului bugetar ESA la 7% din PIB în 2025 și menținerea datoriei în PIB mai mică de 60%.
• Menținerea cotei unice pentru predictibilitate fiscală;
• Reducerea taxelor si impozitelor pe muncă. Reducerea poverii fiscale pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici și al familiilor cu copii.
• Zero contribuție la asigurarea de sănătate CASS pentru studenții care ocupă un loc de muncă în timpul studiilor de licență și masterat (vârsta mai mică de 26 de ani).
• Scutirea de CASS și opțiune la plata CAS pentru pensionarii care au stagiul complet de cotizare contributiv și se angajează pe un loc de muncă, pentru încurajarea îmbătrânirii active.
• Impozitarea progresivă a marilor averi.

Investiții

• Peste 155 miliarde euro investiții publice în următorii 5 ani (120 miliarde euro in 4 ani).  De exemplu, 8% din PIB investiții din buget și fonduri europene în anul 2025 (adică 150 miliarde lei, pentru investiții în școli, spitale, autostrăzi și cale ferată, agricultură și mediu).
• Cele mai mari investiții din istorie în infrastructura de transport. Peste 27 miliarde euro investiții pentru a finaliza rețeaua de 2000 km de autostrăzi și drumuri expres și peste 2700 km de infrastructură feroviara.
• Finalizarea celor 3 spitale regionale, construirea a 10 noi spitale, modernizarea a 17 spitale, construirea celor 200 centre comunitare integrate de sănătate în urbanul mic și rural și dotarea celor 2600 cabinete.
• Peste 16 miliarde euro în următorii 4 ani pentru investiții masive în irigații și stimuli pentru fabrici noi de procesare, susținerea depozitării și ambalarea produselor.
• Peste 6 miliarde euro investiții în sistemul de educație. Generalizarea Programului Masa Caldă în școlile din România. Sprijin pentru 750.000 de copii vulnerabili, pentru a reduce abandonul școlar. 900 creșe și grădinițe construite. Dotări moderne pentru 9000 școli și 1200 microbuze electrice pentru transportul elevilor.
• Investiții în tineri. Peste 1 miliard euro în învățământul dual + reducerea fiscalității;
• Stimuli economici de 6-8% din PIB anual pentru creșterea producției industriale aici, în România (10 miliarde euro anual scheme de ajutor de stat și garanții etc).  Schema de sprijin pentru marea industrie (1 miliard euro, Schema de sprijin pentru industria prelucrătoare și investiții în înaltă tehnologie, sprijin pentru industria materialelor de construcții, INVESTALIM etc)
• Implementăm un program amplu de dezvoltarecare va viza 300 de orașe, cu o populație de sub 100.000 de locuitori. Scopul acestui program este reducerea disparităților teritoriale, modernizarea infrastructurii locale și stimularea economiei regionale, pentru ca aceste comunități să devină mai atractive pentru investiții, locuire și dezvoltare sustenabilă. Obiectivul acestui program este modernizarea infrastructurii urbane, îmbunătățirea calității serviciilor publice și stimularea economiei locale. Trebuie să continuăm modernizarea rețelelor de transport, investiții verzi, tranziția digitală și dezvoltarea spațiilor comunitare, astfel încât aceste orașe să devină mai locuibile, competitive și sustenabile.

Pachet demografic – Sprijin pentru familiile cu copii 

• Facilități concrete pentru achiziționarea locuințelor, inclusiv programe de subvenționare și garanții pentru credite.
• Credite avantajoase cu sprijin pentru dobânzi, care să ofere familiilor acces la resurse financiare necesare pentru un trai decent.
• Construirea a 100.000 de locuințe sociale în următorii ani, pentru a asigura soluții accesibile de locuire, sprijinind în mod special familiile tinere și cele cu copii, contribuind astfel la revitalizarea demografică.
• Construirea de creșe va continua, pentru a sprijini familiile tinere și a oferi condiții moderne pentru îngrijirea copiilor. Investim în educație pentru toți, asigurând acces echitabil la învățământ de calitate, indiferent de regiune sau situație socială, pentru ca niciun copil să nu fie lăsat în urmă.

UPDATE 18:03

Liderii partidelor pro-europene au început să părăsească Palatul Victoria. Discuțiile de la Guvern s-au desfășurat pe parcursul a aproximativ 4 ore.

UPDATE 16:00

Elena Lasconi, președinta USR, a ajuns la negocierile de la Guvern, care au început acum aproximativ 2 ore. Lasconi a declarat, la sosirea la Guvern, că nu a fost invitată la negocierile din Coaliție și că a aflat despre acestea „de la televizor”.

Eu nu am primit această invitaţie. Am văzut de la televizor că există o întâlnire şi că USR nu doreşte să participe. Vreau să vă spun că USR doreşte să participe pentru binele românilor la guvernare, dacă vom avea nişte puncte foarte clare pe care să le facem şi să le spunem românilor ce avem de gând să facem pentru ei şi dacă avem bani pentru asta”, a declarat Elena Lasconi. (citeșete mai multe AICI)

Știrea inițială

Elena Lasconi, liderul USR, nu a fost invitată la întâlnirea din această după-amiază, spun surse din cadrul USR.

Conform informațiilor obținute de Gândul, dacă USR nu va fi inclus în viitoarea coaliție de guvernare, cele trei ministere care îi reveneau în cadrul înțelegerii anterioare vor fi redistribuite între PSD și PNL. Astfel, PSD va prelua două dintre ministerele respective, în timp ce PNL va obține unul.

În cazul în care se va forma o coaliție între PSD, PNL, UDMR și minorități, noua structură guvernamentală ar urma să arate astfel: dintr-un total de 16 ministere, PSD va deține 9 ministere, PNL va avea 5 ministere, iar UDMR va beneficia de 2 ministere.

Surse: Marcel Ciolacu, propunerea de premier în viitorul Guvern

În ceea ce privește funcția de prim-ministru, sursele Gândul indică faptul că, având în vedere că PSD dispune de cel mai mare număr de parlamentari, este de așteptat ca Partidul Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu, să desemneze premierul în viitorul Guvern.

Cel mai probabil, funcția de prim-ministru va fi preluată tot de Marcel Ciolacu, actualul șef al Executivului, care va continua să conducă Guvernul în noul mandat.

FOTO: Gov.ro

CITEȘTE ȘI:

Negocieri în coaliția proeuropeană PSD, PNL, USR, UDMR și minorități pentru repartizarea funcțiilor de conducere în Parlament