Noi negocieri. Orban mai are nevoie de 17 voturi pentru ca Guvernul să fie învestit

PNL are în total 95 de parlamentari care să voteze învestirea Executivului. La aceștia se adaugă 40 de la USR, 30 de la UDMR, 18 de la PMP, 23 de la ALDE și 10 de la minorități, despre care Orban a spus că ar vota pentru Guvern. În total grupul minorităților, altele decât UDMR, are 17 deputați.

Aceste formațiuni politice au semnat pentru demiterea Guvernului prin moțiune de cenzură și de asemenea au anunțat că sunt dispuse să susțină un Guvern PNL.

Însă negocierile pentru a asigura aceste voturi, pe lângă cele 17 care lipsesc pentru a trece noul Cabinet, sunt în desfășurare.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Ludovic Orban este optimist privind votul pentru învestirea noului Guvern, spunând că deja a strâns 10 voturi în plus față de cele pentru susținerea moțiunii de cenzură care a demis Guvernul. Cele 10 voturi obținute de PNL pentru învestirea Guvernului sunt din partea parlamentarilor aparținând grupului minorităților naționale, au declarat surse politice pentru MEDIAFAX.

Liderul USR Dan Barna a reiterat, marți, solicitarea către președintele Klaus Iohannis și Ludovic Orban ca în procesul de formare a majorității necesare învestirii Guvernului să includă și condițile USR-PLUS, altfel USR nu va mai vota noul Executiv în Parlament.

La consultările de la Cotroceni, UDMR i-a transmis președintelui Klaus Iohannis că, dacă se va decide un guvern din partea PNL, UDMR vrea ca acesta să se ocupe de bugetul pe anul viitor, de rectificarea bugetară pe acest an, să organizeze în mod cinstit următoarele trei alegeri și să nu guverneze prin OUG.

Președintele PMP Eugen Tomac a anunțat condițiile PMP pentru susținerea unui nou Executiv, precizând că discuțiile despre viitorul Cabinet de miniștri vor fi purtate împreună cu premierul desemnat.

Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu discută cu partidele pentru că vrea să vadă dacă viitorul premier și Guvern întrunesc majoritatea în Parlament. Tăriceanu a precizat că ALDE nu va vota noul Executiv dacă PMP va face parte din el.

Deputații PSD au stabilit să nu intre în sală la plenul reunit în care va fi dat votul pentru noul Guvern, pentru a asigura cvorumul ședinței, a declarat, pentru MEDIAFAX, președintele Camerei Deputaților Marcel Ciolacu. De asemenea, majoritatea senatorilor social-democrați nu vor să susțină un nou Guvern. Liderii grupurilor parlamentare ale PNL vor negocia, individual, cu parlamentari ai PSD pentru a încerca să-i convingă să susțină Cabinetul Orban.

Fără voturile celor 32 de senatori și deputați ai Pro România, noul Executiv condus de Ludovic Orban nu va trece de Parlament. Liderul Pro România, Victor Ponta a declarat că nu susține un guvern cu măsuri de dreapta.

Care sunt următorii pași în procedura de învestire a Guvernului

Constituția prevede că prim-ministrul desemnat va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului.

Programul și lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună. Regulamentul Legislativului prevede că Birourile permanente ale celor două Camere vor asigura multiplicarea și difuzarea către deputați și senatori a programului și listei Guvernului, de îndată ce acestea au fost primite de la candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru.

Birourile permanente stabilesc data ședinței comune, la cel mult 15 zile de la primirea programului și listei Guvernului, luând totodată măsuri pentru convocarea deputaților și senatorilor.

Fiecare candidat pentru funcția de ministru, înscris în lista Guvernului, va fi audiat, în ședință comună, de către comisiile permanente ale celor două Camere al căror obiect de activitate corespunde sferei de competență a viitorului ministru. În urma audierii, comisiile vor întocmi un aviz comun consultativ, motivat, pe care îl vor prezenta candidatului pentru funcția de prim-ministru. Respectivele avize vor fi depuse la cele două birouri permanente care dispun difuzarea lor deputaților și senatorilor. Dacă, în urma audierii, un candidat pentru funcția de ministru a primit aviz nefavorabil, prim-ministrul desemnat poate prezenta o nouă propunere sau poate să mențină propunerea inițială. Dacă prim-ministrul desemnat a nominalizat o altă persoană pentru funcția de ministru, respectiva persoană va fi audiată iar votul pentru acordarea încrederii Guvernului se va da după depunerea unui nou aviz.

Pentru a trece, Guvernul propus are nevoie de votul majorității deputaților și senatorilor din Parlament, adică 233 dintre totalul de 465.

Procedura în ziua votului:

„Președintele care conduce ședința comună a Camerelor Parlamentului, după aprobarea ordinii de zi, dă cuvântul candidatului desemnat pentru funcția de prim-ministru, în vederea prezentării programului și a listei Guvernului. În continuare, la cererea reprezentanților grupurilor parlamentare din Camera Deputaților și Senat, președintele le dă cuvântul pentru exprimarea punctelor de vedere ale respectivelor grupuri cu privire la programul și lista Guvernului. După încheierea dezbaterilor se supune la vot propunerea de acordare a încrederii Guvernului.

Votul este secret și se exprimă prin bile. După numărarea voturilor, președintele anunță rezultatul votării, consemnat în procesul-verbal încheiat în acest scop.

Hotărârea Parlamentului privind acordarea votului de încredere se semnează de președintele Camerei Deputaților și președintele Senatului și se înaintează de îndată Președintelui României spre a proceda la numirea Guvernului”.

În cazul în care Guvernul nu obține votul de încredere al Parlamentului, președinții celor două Camere aduc, de îndată, această situație la cunoștința Președintelui României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcția de prim-ministru.

Dacă trece de votul Parlamentului, Guvernul în întregul său și fiecare membru în parte își exercită mandatul, începând de la data depunerii jurământului.