NOUA DESCENTRALIZARE „pe bucăți”, cadoul Guvernului Ponta 3 pentru liderii din județe. Dragnea: „Sigur o facem. La 1 ianuarie vrem să fie operațională”

Ignorați la numirea noilor miniștri ai Guvernului Ponta 3, puși în situația de a înghiți numirea lui Călin Popescu Tăriceanu la președinția Senatului, președinții de Consilii Județene ai PSD – UNPR – PC primesc, alături de cei ai UDMR, promisiunea unei compensații din partea noii coaliții. Odată cu plecarea liberalilor de la guvernare, miniștrii Cabinetului Ponta 3 fac planuri pentru noua descentralizare, declarându-se gata să reia discuția despre transferul la nivel județean al poliției, cât și despre trecerea în proprietatea Primăriei a unei treimi din Portul Constanța.

Coordonatorul proiectului privind descentralizarea a rămas vicepremierul Liviu Dragnea. Mai multe direcții aflate în subordinea ministerelor: sănătate, agricultură, cultură, sport, mediu vor trece, în urma procesului de descentralizare, în coordonarea autorităților locale.

După anularea primului proiect la Curtea Constituțională, vicepremierul Liviu Dragnea vorbește, pentru gândul, despre două variante: „Continuăm procesul, dar vedem în ce formă. Ori mergem cu o singură lege, ori mergem cu un proiect legislativ pe fiecare domeniu în parte. Va fi proiect de lege al Guvernului și venim cu el în Parlament”. În ambele scenarii, planul său este ca în cursul acestui an întreaga legislație să fie aprobată. „Măcar să intre în vigoare, operațional, de la 1 ianuarie 2015″, avansează ministrul Dezvoltării noul termen după eșecul de la CCR.

Deciși în privința descentralizării sunt și liderii UDMR. „Și intenția noastră este de a face descentralizarea. Se poate face anul acesta. Dar trebuie să discutăm în coaliție. Nu am discutat foarte detaliat, dar se poate. Dacă nu se poate așa global, cum a încercat Guvernul USL anul trecut, atunci se poate merge pe bucăți. Pregătit, cu hotărârile consiliilor locale, județene, cu Hotărâri de Guvern, dar nu trebuie să renunțăm și nu vom renunța„, spune, la rândul său, vicepremierul Kelemen Hunor.

Guvernul întreabă șefii din teritoriu dacă vor Poliția

Transferul poliției, refuzat de fostul ministru Radu Stroe, a fost unul dintre primele motive de ruptură în USL. Dacă în proiectul de lege pentru care Guvernul Ponta 2 și-a angajat răspunderea Poliția rămânea la nivel central, Guvernul Ponta 3 e gata să reia discuția cu autoritățile locale, liderii din județe fiind deja susținători declarați ai acestei idei.

Pesediștii au declarat la finele anului trecut că dacă nu erau liberalii la guvernare, Poliția se descentraliza.

„În interiorul localităților urbane aplicarea măsurilor de menținere a ordinii și liniștii publice, a siguranței cetățeanului, de prevenire și combatere a fenomenului infracțional și de identificare și contracarare a acțiunilor elementelor care atentează la viața, libertatea, sănătatea și integritatea persoanelor, a proprietății private și publice, precum și a altor interese legitime ale comunității se realizează de către autoritățile administrației publice locale prin servicii de ordine publică organizate în subordinea acestora”, se arăta în proiectul inițial privind descentralizarea.

Toate cheltuielile privind organizarea și funcționarea serviciilor de ordine publică, aflate în subordinea autorităților administrației publice locale, se asigură din bugetele locale/București, cu avizul  Inspectoratelor de poliție județene, în condițiile legii.

De asemenea, bunurile mobile și imobile aflate în domeniul public al statului și în administrarea Inspectoratelor județene de Poliție, folosite de compartimentele/serviciile de ordine publică, reorganizate ca Servicii de ordine publică trec în domeniul public al unității administrativ-teritoriale pe a cărei rază funcționează și în administrarea consiliilor locale, cu păstrarea destinației, conform prevederilor legale.

Și directorii executivi ai acestor servicii de ordine publică vor fi numiți de primar, cu avizul Inspectoratelor de poliție județene, în condițiile legii.

Pentru ca toate acestea să devină realitate, vor trebui modificate legea 155/2010 privind poliția locală, modificarea Legii nr. 218/2002 privind Poliția Română și OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

„Suplimentarea numărului de personal din cadrul Serviciului rutier și Serviciul de ordine publică din cadrul poliției locale se poate realiza prin transfer de la Ministerul Afacerilor Interne sau prin repartizarea de la instituțiile de învățământ din subordinea Ministerului Afacerilor Interne””, se arată în documentul realizat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Instalat de o săptămână ministru de Interne, vicepremierul Gabriel Oprea nu dorește să răspundă deocamdată la nicio întrebare legată de noul portofoliu. „Vorbiți cu domnul Dragnea”, ne sugerează Oprea.

Liviu Dragnea are un răspuns: consultarea autorităților locale. „Discutăm din nou cu autoritățile locale. Reluăm discuția”, a spus ministrul Dezvoltării, întrebat de gândul ce se intenționează în legătură cu poliția. Dragnea admite, pe de altă parte, că nu a avut până acum o discuție pe această temă cu ministrul Oprea. „Încă nu. Trebuia întâi să se așeze Guvernul”, explică vicepremierul.

Planul pentru Portul Constanța: „o treime autoritate centrală, o treime privat și o treime primăria”

A doua divergență majoră în negocierile PSD-PNL a fost legată de Portul Constanța, fostul ministru al Transporturilor, Ramona Mănescu, opunându-se descentralizării porturilor. Primul lezat s-a simțit Radu Mazăre, primarul PSD al Constanței cerând atunci deschis plecarea PNL de la guvernare.

În noua configurație guvernamentală, planurile se schimbă: „Portul Constanța merge pe o treime: o treime autoritate centrală, o treime privat și o treime autoritate locală, ca și proprietate. Oricum au deja 20%”, a spus pentru gândul vicepremierul Dragnea.

Ideea a venit de la premierul Victor Ponta, care a susținut public luni că ar trebui scoase la vânzare pe bursă minim o treime din acțiunile Portului Constanța, nu doar 5%, cât prevede o ordonanță din timpul guvernării Tăriceanu amânată de PDL de la punerea în aplicare. „Cine cumpără 5% din acțiunile portului, ce să faci cu 5%? De ce să vii investitor străin să bagi 5% în ceva? Suntem neserioși. Adică ori facem măcar o treime, ca să existe un interes pentru investitorii privați, ori dacă nu, nu. Eu nu privesc în cheie politică, de altfel cu miniștrii liberali am colaborat foarte bine și au înțeles, doar că prea nu li se dădea voie de la partid”, a susținut prim-ministrul.

Mazăre cere Portul în loc de miniștri

Soluția vine după ce Radu Mazăre și-a pus din nou solicitările pe masa în partid, renunțând la orice pretenție la posture ministeriale. Surse din PSD au declarat pentru gândul, la finalul Comitetului Executiv Național convocat pentru validarea noilor miniștri, că Mazăre l-a întrebat pe premierul Ponta care este situația Portului Constanța, pe care îl dorește, insistând asupra faptului că nu vrea posturi de miniștri, dar vrea respectarea promisiunii care i s-a făcut în campana electorală.

Premierul i-a pasat imediat problema noului ministru al Transporturilor, Dan Șova, întrebându-l dacă se poate rezolva. Răspunsul lui Șova a fost afirmativ. A doua zi, în timpul audierii din Parlament, ministrul Transporturilor și-a arătat deschis disponibilitatea de a transfera cât de mult se poate din port la nivel local. „Porturile mari din Europa sunt la primării. Nu ar fi chiar așa o treabă nemaiauzită să fie la primărie. Dar nu intenționăm lucrul acesta integral. Trebuie scos pe bursă 15% (angajamentul este pentru 5%, n.red.) la Portul Constanța, e un angajament din 2011. Dar dacă ar fi la Primărie n-ar fi o mare catastrofă. Modelul ăsta este”, s-a justificat Șova.

Kelemen Hunor: „Trebuie păstrată o rețea de 40-50 cinematografe pe lângă Ministerul Culturii. Restul – la autoritățile locale”

O altă disensiune în USL a vizat la momentul primei tentative de descentralizare transferul clădirilor destinate cinematografelor, cele mai multe dezafectate sau închiriate pentru cluburi și discoteci. Aici, dacă Liviu Dragnea dorea păstrarea a maximum 4-5 cinematografe care să fie administrate de la nivel central, noul ministru al Culturii, Kelemen Hunor este de părere că numărul acestora ar trebui extins la peste 40. În viziunea vicepremierului Kelemen, fiecare oraș reședință de județ are nevoie de un cinematograf administrat de Minister în așa fel încât să existe o rețea de difuzare a firmelor românești și europene.

„Cinematografele în acest moment nu funcționează ca cinematografe. Cine vorbește de cinematografe vorbește pe lângă subiect. Vorbim de clădiri, pentru că nu există distribuție de film și nu există cinematografe. Din păcate”, spune ministrul Culturii.

Dacă în privința celor 80-90 de clădiri aflate în litigiu „nu există încă o soluție”, restul se pot descentraliza, ca și până acum, spune Kelemen Hunor, cu condiția păstrării unei „rețele de 40-50 de cinematografe” la Minister.

„Trebuie păstrată o rețea de cinematografe pe lângă Ministerul Culturii, pe lângă CNC pentru film românesc, pentru film artistic, pentru ca fiecare reședință de județ să aibă un cinematograf. În multiplexuri, acolo unde există, că nu există peste tot, nu prea se dau sau se dau la ore nepotrivite filme europene, filme românești și atunci ar fi bine să existe o rețea de cinematografe de 40-50 de cinematografe care să fie administrate central și care să rămână în proprietatea statului. Restul clădirilor – la autoritățile locale. Dar trebuie păstrată destinația, așa cum s-a făcut și până acum”, a explicat ministrul Culturii pentru gândul.

Motivele discordiei în USL

Gândul a dezvăluit în luna septembrie a anului trecut că Guvernul plănuiește să realizeze în toamna lui 2013 procesul de descentralizare. Dacă inițial premierul a negat informația, în cele din urmă a admis că este veridică, fapt demonstrat de faptul că Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament în luna noiembrie pentru proiectul descentralizării.

Social-democrații au acceptat forma propusă de Guvern pentru descentralizare, dar prin mai multe voci i-au criticat pe liberali pentru că s-au opus unei descentralizări mai ample.

Ministrul de Interne, Radu Stroe, a fost primul care a reacționat, afirmând că se va opune categoric descentralizării ordinii publice și a serviciului rutier. El și-a impus punctul de vedere, ceea ce a trezit o iritare puternică în tabăra social-democrată.

Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a avut și ea mai multe contre cu vicepremierul Liviu Dragnea, deoarece nu a fost de acord cu descentralizarea Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă și a Agenției de Prestații Sociale.

Un alt ministru liberal care i-a nemulțumit pe liderii PSD din teritoriu a fost ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu. Aceasta s-a opus descentralizării porturilor.

Ulterior, proiectul a fost anulat de Curtea Constituțională care a reclamat contradicții flagrante în textul legii, dar și lipsa unor analize și studii de fezabilitate.

Ce este descentralizarea

Procesul descentralizării reprezintă în fapt un trasfer de competențe de la ministere către autoritățile locale – primării, Consilii Județene. Astfel, mai multe direcții aflate în subordinea ministerelor: sănătate, agricultură, cultură, sport, mediu vor trece în urma procesului de descentralizare în coordonarea autorităților locale. Procesul descentralizării nu este unul nou, măsura fiind prezentă în programul de guvernare și în anii trecuți, dar niciodată nu a fost realizată. Ea a devenit prioritară pentru USL după ce procesul regionalizării a fost blocat din cauza amânării procesului de modificare a Constituției.

În competențele autorităților publice locale ar urma să intre, așa cum a fost convenit anterior în Guvernul USL cu consultarea grupului parlamentar al UDMR:

– serviciile de sănătate publică la nivel județean;

– administrarea plajelor turistice maritime și fluviale, ale râurilor, pârâurilor;

– administrarea sistemelor de gospodărire a apelor;

– protecția mediului, pescuit și acvacultură;

– administrarea unităților sportive și de tineret, a taberelor școlare,  centrelor de agrement, caselor de cultură ale studenților, precum și a cluburilor sportive de la nivel local;

– dezvoltare și promovare turistică;

– organizează și desfășoară activități educative extrașcolare/de tip nonformal prin cluburile copiilor;

– protejarea patrimoniului cultural de pe teritoriul județului;

– implementarea programelor județene în domeniul tineretului și sportului.

În noua formula de guvernare, miniștrii plănuiesc însă să meargă și mai departe, redeschizând discuția despre transferul porturilor sau al poliției la nivel local.