Prima pagină » Știri politice » NOUA GRILĂ de salarizare a demnitarilor. Ce lefuri a pregătit PSD pentru președinte, miniștri și parlamentari

NOUA GRILĂ de salarizare a demnitarilor. Ce lefuri a pregătit PSD pentru președinte, miniștri și parlamentari

NOUA GRILĂ de salarizare a demnitarilor. Ce lefuri a pregătit PSD pentru președinte, miniștri și parlamentari
Președintele țării va avea cel mai mare salariu din sectorul bugetar, respectiv 17.400 lei, urmat în ierarhia salarizării de președintele Senatului și Camerei Deputaților, șefii ICCJ, CCR și Guvernului care vor câștiga 15.950 lei, conform proiectului Legii salarizării, prezentat, joi, de liderii coaliției guvernamentale la Sinaia, după ședința CExN al PSD.

Potrivit ministrului Muncii, Lia Olguța Vasilescu, funcțiile de demnitate publică vor crește după un coeficient raportat la salariul minim la economie, în valoare de 1.450 de lei. În cazul funcțiilor din administrația publică locală, cu excepția celor de primari și viceprimari, s-a stabilit o grilă, pornindu-se de la salariul minim pe economie și ajungându-se la un maximum „care nu poate să depășească indemnizația viceprimarului”.

„În primul rând, pentru că s-a discutat mult ca nivel de principiu, în ultima perioadă, că e vorba de o autonomie locală și atunci trebuie să le dăm dreptul să își stabilească singuri salariile. Nu am putut să îi lăsăm să își facă salariile cât vor, de aceea sunt plafonate la nivelul indemnizației viceprimarului”, a explicat ministrul Muncii, joi, în cadrul unei conferințe de presă la Sinaia, după ședința CEXn al PSD.

Întrebată despre salariile demnitarilor, ministrul Muncii a detaliat: „E foarte simplu. Pot să văd coeficienții și o să înmulțiți cu salariul minim pe economie. Pentru salariul președintelui României, coeficientul e 12, fiind cel mai mare salariu, după care sunt președintele Senatului, președintele Camerei, președintele ICCJ, președintele CCR – 11, premierul la fel 11, apoi avem judecătorii de la ICCJ la 10,5, și de la CCR la fel, miniștrii sunt la coeficientul 10, secretarii de stat la 7,4, iar parlamentarii la 8. Pentru primar -primarul general e la 9, viceprimarul Capitalei la 8, președintele de consiliu județean la 8, vicepreședintele de consiliu județean la 7, primarul de localitate cu peste 300 de mii de locuitori la 8, primarul de localitate cu peste 200 de mii de locuitori la 7,5 și de aici încolo scad până la ultimul viceprimar de localitate cu până la 3.000 de locuitori -3”.

„Cu o mică diferență, la noi nu sunt sporuri”, a completat Dragnea. 

Conform proiectului Legii salarizării, salariile celor cu funcții înalte în stat vor fi următoarele:

Președintele țării – 17.400 lei

Președintele CCR – 15.950 lei 

Președintele ICCJ – 15.950 lei

Președintele Camerei Deputaților – 15.950 lei

Președintele Senatului – 15.950 lei

Premierul – 15.950 lei

Secretarii de stat – 10.150 lei

Parlamentarii – 11.600 lei

Primarul general al Capitalei – 13.050 lei

Viceprimarul Capitalei – 11.600 lei

Primarul cu peste 300 de mii de locuitori – 11.600 de lei 

Dragnea: Salariile magistraților vor crește semnificativ

Liderul PSD a dat asigurări, totodată, că salariile magistraților vor crește „semnificativ” și că nu va fi vorba de o majorare „în glumă”, veniturile procurorilor urmând să fie mai reduse decât cele ale judecătorilor. „Discutăm de creșteri semnificative pentru toți magistrații. Nu se pune problema să scadă salariul cuiva”, a subliniat Dragnea, precizând faptul că „inclusiv pentru membrii CSM creșterea va fi substanțială”.

„Trebuie să se înțeleagă un lucru esențial: și salariile judecătorilor și salariile procurorilor cresc semniificativ. Semnificativ înseamnă că nu  cresc în glumă. Precizarea e că la procurori cresc puțin mai puțin decât la judecători. Discutăm de creșteri semnificative pentru toți magistrații. Nu se pune problema să scadă salariul cuiva”, a declarat Liviu Dragnea, adăugând faptul că „inclusiv pentru membrii CMS creșterea va fi substanțială”.

La rândul său, ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a precizat că „sunt diferențe între procurori și judecători”, care se regăsesc „peste tot în UE”.

„Ne-am consultat toată legislația nu numai a României, dar și cea din UE. Aici pot să vă dau un exemplu: în Germania procurorul ia 3.000 de euro, iar judecătorul ia 6.434 de euro, deci diferențele sunt semnificative. La noi diferențele sunt mici”, a spus ministrul Muncii, precizând că draftul proiectului nu a fost transmis nimănui. 

Explicația a venit ca urmare a întrebările adresate de asociațiile de magistrați referitoare la salarii și la restanțele salariale. Și Consiliul Superior al Magistraturii și-a exprimat nemulțumirea față de lipsa informării privind legea salarizării unitare. Plenul CSM a precizat că proiectul de lege a fost solicitat Ministerului Muncii însă instituția nu a răspuns, potrivit Mediafax.

„Nici măcar la CSM nu s-a dat proiectul legii salarizării. Există îngrijorări că ar putea să scadă indemnizațiile magistraților”, a spus Bogdan Gabor, reprezentant al Asociației Procurorilor și al Asociației Magistraților din România.

Asociațiile de magistrați s-au aratat îngrijorate de afirmațiile ministrului Muncii, care ar fi spus că ar exista o diferență de statut la nivel de indemnizații între judecători și procurori.

În ceea ce privește restanțele salariale, ministrul Justiției le-a spus magistraților că la rectificare se vor rezolva și aceste probleme.

„CSM a cerut să vadă proiectul. Sper că va fi un proiect rațional, să nu se facă diferențe de statut. Există o decizie a CCR care prevede că procurorul și judecătorul au același statut”, a declarat procurorul general al României la finalul ședinței plenului.

 

Autor

Citește și