Noua lege a salarizării: Medicii ar putea câștiga până la 3.600 de euro. Primarul General, plătit cât un ministru

Proiectele se află în faza de avizare și prevăd că firmele vor primi 250 de euro lunar pentru fiecare ucenic pe care îl vor angaja pe o perioadă de cel puțin trei ani, iar pentru cei care vor oferi un loc de muncă unui absolvent de facultate, sub formă de stagiu de pregătire, tot pe o perioadă de trei ani, statul ar urma să dea 300 de euro lunar pentru fiecare tânăr încadrat.

De asemenea, ministrul Muncii a dat detalii cu privire la noua lege a salarizării și a precizat că salariile medicilor vor porni de la un minim de 1.200 de euro lunar, ajungând până la un maxim de 3.600 de euro în cazul medicilor din serviciile de urgență. Această majorare ar urma să se facă progresiv, până la sfârșitul anului 2020. 

Salariul minim brut în sistemul bugetar va fi de 1.750 de lei, odată cu intrarea în vigoare a noii legi a salarizării, majorările urmând a fi făcute în trei trepte, a mai declarat ministrul Muncii.  „Până în pragul de 4.000 de lei sunt creșteri și de sută la sută. Acolo sunt salariile cele mai mici, este vorba de salarii minim pe economie aproape, iar creșterile iarăși aproape semnificative pot fi între 4.000 și 7.000, după care după 7.000 sunt nesemnificative creșterile”, a precizat Vasilescu. 

ACTUALITATE Cum petreceau românii Revelionul în comunism. Era singura noapte din an când nu se întrerupea electricitatea

16:59

ACTUALITATE Reacția lui George Simion, după decizia Curții de Apel de a respinge contestația lui Călin Georgescu: „Voi cere mai departe repetarea alegerilor”

16:44

De asemenea, modificări vor suferi și salariile primarilor, potrivit proiecțiilor Ministerului Muncii, cel mai bine plătit edil urmând a fi cel al Capitalei. Acesta va avea salariu echivalent cu un ministru. În acest moment, un ministru câștigă 13.300 de lei net. 

Mai jos redăm interviul integral cu ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu

Reporter: În postura de ministru cum se vede situația din ceea ce înseamnă muncă, ceea ce înseamnă legea salarizării, din tot acest ansamblu de justiție socială, față de cum se vedea din postura de primar, de exemplu?

Olguța Vasilescu: Mă ajută foarte mult, să știți, pentru că fiind ordonator principal de credite și semnând de fiecare dată ștatul de plată mi-am dat seama câte înechități sunt în sistemul de salarizare din România în sensul că persoane care aveau aceeași pregătire profesională și aceeași vechime în muncă aveau salariile total diferite. Vă dau un exemplu. O persoană lua 2.000, o alta 4.000. Este foarte clar că toate aceste lucruri noi va trebui să le corectăm de acum înainte în legea unică a salarizării. Încercăm să schimbăm filozofia întregii legi pentru că indemnizațiile vor fi separate de salariile, până acum au fost împreună. Se știe clar că persoanele care beneficiază de indemnizații și de salarii nu pot avea niciun fel de sporuri, nici măcar de sporul de vechime nu beneficiază și atunci se ajungea în situația iarăși vă dau exempul primăriilor în care primarul era undeva la jumătatea schemei între angajații primăriei pentru că toți directorii cu sporuri, cumulate, și chiar nivelul de salarizare care era inechitabil ajungeau să aibă salarii mai mari decât primarii, nu mai vorbesc de secretarii de primărie care ajungeau la salarii de trei ori mai mari decât primarul.

Reporter: S-ar putea ca viitoarea lege a salarizării să pună semnul egal între primăriile de localități, între primăriile de sate, între cele de orașe, de municipii?

Olguța Vasilescu: Nu va fi chiar un semn de egalitate pentru că este clar că o primărie cu sub 1.500 de locuitori nu poate să fie cu același nivel de salarizare pentru angajați cu o primărie cu peste 200.000 de locuitori. Dar noi toate acestea le-am gradat astfel încât, de exemplu, primăriile care au peste 200.000 de locuitori să aibă toate același nivel de salarizare. Deci am ținut cont de toate acestea.

Reporter: Există grade și mai ridicate, de exemplu la primării unde există un milion de oameni, Bucureștiul are două milioane?

Olguța Vasilescu: Aici vorbim de sectoare care intră tot la primăriile peste 200.000 de locuitori și bineînțeles Primăria Generală unde salariul Primarului General va fi la nivel de ministru, exact cum a fost gândită și Ordonanța de Urgență dată acum doi ani de zile și este logic să fie aici pentru primarul general al Capitalei gestionează două milioane de locuitori, ceea ce se întâmplă cu două milioane de locuitori și evident poate să aibă gradul de ministru.

Reporter: Iar în cazul primăriilor micuțe care guvernează asupra a o sută, două sute, o mie, două mii de oameni?

Olguța Vasilescu: Vor avea clar un nivel de salarizare mult mai mic. Am stabilit în etape până în o mie de locuitori, apoi între o mie și 3 mii de locuitori, între 3 mii și 5 mii de locuitori, 5 mii și zece mii, de aici încep deja orașele, se ajunge la peste 200 de mii de locuitori care este pragul maxim și bineînțeles deasupra tuturor este primăria generală a capitalei. Dar încă o dată legea va avea două capitole distincte, unul pentru indemnizații așa numiții demnitari în care intră și primarii și viceprimarii binînețeles pentru că ei nu beneficiază de salariu sau de alte sporuri și de partea cealaltă angajații care sunt pe perioadă nedeterminată.

Reporter: Din punct de vedere al angajaților, ce schimbări vor fi prin această nouă lege a salarizării?

Olguța Vasilescu: Noi ne dorim să pornim de la o bază de calcul de 1.750 de lei, acesta să fie cel mai mic salariu la bugetari, încă negociem cu sindicatele care nu vor să fie un salariu minim diferit de mediul privat. Pe de altă parte prin facilitățile fiscale pe care le facem mediului de afaceri ar trebui ca și ei să ajungă tot pe undeva pe acolo, sigur că asta nu va fi o obligație pentru ei, dar ministrul Economiei și ministrul de Finanțe pot să vă explice mult mai bine pentru că se va schimba sistemul de impozitare și atunci va fi mult mai simplu pentru un angajator să suporte cheltuielile pentru un salariu. Și vă dau un singur exemplu vis-a-vis de ce facem noi ca și minister, am lucrat deja și sunt în procedură de avizare două proiecte de lege care privesc ucenicia și stagiul. Pentru ucenici, pot să fie persoane între 16 și până la vârsta pensionării, care dacă sunt angajate de o firmă, firma respectivă va primi de la statul român prin finanțare europenă pe programul național capital uman suma de 250 de euro, adică practic angajatorul va primi aproape salariul minim pe economie prin fonduri europene, pe lună, pe o perioadă de trei ani. Cât durează și acest certificat de ucenic. După ce se va termina perioada de trei ani angajatorul este obligat să elibereze acel certificat de ucenicie astfel încât dacă nu-și mai permite să țină angajatorul respectiv măcar avem siguranța că persoana s-a perfecționat și își poate găsi cu ușurință un alt loc de muncă. O altă lege care este în avizare, legea stagiului, se referă la persoane care au absolvit o facultate pentru ele la fel angajatorii vor primi suma de 300 de euro, deci este vorba de salariul minim pe economie până la urmă, la care sigur angajatorul mai poate să adauge ceva dacă dorește și la fel există obligația pentru angajator ca să țină această persoană la locul de muncă trei ani de zile pe o perioadă în care va primi banii respectivi din finanțare europeană pe POCU.

Reporter: Cei care vor primi un ucenic sau un stagiar vor plăti același impozit pentru salariul acordat tânărului?

Olguța Vasilescu: Da, numai că salariul este suportat de către stat pe finanțare europeană.

Reporter: Legat de acest minim de venit pentru angajat de 1.750 este vorba de brut sau net?

Olguța Vasilescu: Este vorba de brut, bineînțeles.

Reporter: Și s-ar aplica cărei categorii de angajați, începătorii?

Olguța Vasilescu: Da, debutanților. Noi avem trei trepte de salarizare se pornește de la această bază minimă de la 1.750 până la 4.000 de lei este prima treaptă unde de fapt sunt aproximativ 60% dintre bugetari, creșterile salariale aici vor fi cele mai mari pentru că încercăm să îi aducem cât mai aproape de salariul mediu și chiar să-l depășească după care urmează treapta între 4.000 și 7.000 de lei unde creșterile vor fi, dar nu atât de mari ca în prima treaptă și treapta a treia cu peste 7.000 de lei angajații din sistemul bugetar care nu vor avea creșteri spectaculoase ci vor fi aproape de înghețarea salariului până în 2020, dar chiar și aici vor fi creșteri măcar de 3%.

Reporter: Se va stabili prin această lege a salarizării modul în care un angajat ar trebui să beneficieze de un salariu mai mare sau mai mic, în funcție de vechime, în funcție de studii?

Olguța Vasilescu: Deci, totul va fi foarte bine clarificat tocmai ca să nu mai ajungem în acceastă situație pe care o avem acum, pentru că într-o instituție și alta salariile nu au nicio legătură. De ce facem creșterile atât de mari la prima treaptă e 4.000 de lei, tocmai pentru că ne-am gândit că nu putem să scădem niciun salariu aflat până acum în plată și atunci trebuie să le aducem pe toate, să le uniformizăm cel mai aproape de treapta de salarizare care este în plată la ora actuală, cea mai mare.

Reporter: Deci, niciun salariu aflat în plată nu va scădea, în cel mai rău caz înțeleg că se va menține?

Olguța Vasilescu: Da. Așa este, ca și principiu al legii pot să vă mai spun că operatorul principal de credite va avea la dispoziție 5% din totatul anvelopei salariale pe instituția respectivă pe care va putea să o ofere ca și fond de premiere. De ce se întâmplă acest lucru știm cu toții că în toate instituțiile sunt persoane care lucrează mult mai mult, funcționari care rămân peste program, care sunt foarte buni și nu a existat niciun fel de măsură compensatorie până acum, este un lucru care îl cer și Asociațiile Municipiilor din România de foarte mulți ani și UNCJR (Uniunea Națională a Consiliilor Județene). Ne-am gândit că este o bună variantă să facem asta pentru că până acum aveam posibilitatea ca și șef de instituție să-i dai zile libere pentru perioada suplimentară pe care a lucrat-o ori nici acest lucru nu era în regulă pentru că dacă tu te sprijini pe acei angajați care duc în spate instituția și ar trebui să le dai libere constați că de multe ori ar trebui să-și ia o perioadă foarte mare de concediu pe care nu ți-o permiți ca angajator. În principiu este că ordonatorii principali de credite vor trebui să gândească de asemenea manieră sporurile încât să se încadreze în 30%, desigur pot să fie sporuri și de 200%, dar trebuie să fie foarte atenți ca per total instituției să se încadreze în acest procent de 30%. Vă dau exemplul de la poliție unde agentul de stradă este clar că poate să beneficieze de spor de pericol, de tot felul de alte sporuri pe care nu trebuie să le aibă unul care stă la birou, este logic atunci angajatul de la birouri va avea sporuri mai mici de 30% ca să poată să permită celor care au într-adevăr nevoie de aceste sporuri să le aibe mai mari.

Reporter: Așadar, ne putem aștepta la nivel de angajați din sistemul public cam la cât să fie aceste majorări salariale, dacă ați făcut vreun calcul groso-modo?

Olguța Vasilescu: S-au făcut calcule care nu pot să le fac publice deocamdată pentru că trebuie să le discut cu sindicatele și vă dați seama că înainte de discuția cu…

Reporter: La nivel de procente aveți?

Olguța Vasilescu: Până în pragul de 4.000 de lei sunt creșteri și de sută la sută. Acolo sunt salariile cele mai mici, este vorba de salarii minim pe economie aproape, iar creșterile iarăși aproape semnificative pot fi între 4.000 și 7.000, după care după 7.000 sunt nesemnificative creșterile.

Reporter: Efortul bugetar cam la cât ar fi?

Olguța Vasilescu: 32 de miliarde este calculat și este exact în planul de guvernare adică am făcut o simulare și cu Ministerul de Finanțe să nu trecem de această sumă și trecem de suma respectivă. Deci totul este suportabil pentru bugetul de stat. De ce pornim de la o bază diferită de salarizare în primul rând pentru că în mediul bugetar nu ai posibilitatea să-ți negociezi salariul, îl ai printr-o lege unică de salarizare, în mediul privat dacă ești foarte bun profesionist poți să-ți negociezi salariul direct cu angajatorul. Aici, însă, fiind suma fixă noi considerăm că trebuie să avem persoane profesionalizate în sistemul de stat și iarăși pot să vă dau mii de exemple din instituții care se scot posturile la concurs pentru ingeneri constructori și nu se prezintă timp de trei ani de zile nicio persoană la concurs tocmai pentru că inginerii, mai ales dacă ai nevoie de certificat pentru dirigenție pe șantier, inginerii normal preferă mediul privat unde salariile sunt mult mai atractive.

Reporter: De când ne putem aștepta ca această lege să intre în vigoare și să-și producă și efectele?

Olguța Vasilescu: Este obligatoriu ca legea să intre în vigoare până la data de 1 iulie, așa este asumată și în programul de guvernare și așa suntem obligați să facem. Așa cum am spus, noi suntem foarte înaintați cu ea, vrem să dăm o perioadă mai lungă Parlamentului de o lună, două luni de zile ca să o dezbată foarte bine. Bineînțeles că la Parlament vor fi cele mai mari presiuni pentru că, sigur, noi o să avem discuții cu sindicatele, dar amendamentele fiind depuse în Parlament probabil că se va muta tot centrul de greutate pe Parlamentul României și în aceste condiții încercăm să avem o formă cât mai corectă azi cât să fie acceptată de Parlament.

Reporter: Banii pentru aceste creșteri sunt, există?

Olguța Vasilescu: Sunt, v-am spus, sunt 32 de miliarde, asumați în programul de guvernare și noi ieșim pe această anvelopă.

Reporter: Din punct de vedere al pensiilor urmează schimbări?

Olguța Vasilescu: Este foarte posibil ca după ce terminăm această lege a salarizării să ne aplicăm cu mai mare atenție și asumarea sistemului de pensii pentru că și acolo sunt multe lucruri care au rămas necorelate crescând de exemplu indemnizația socială minimă, impropriu i se spune pensia minimă la 520 de lei, iar se constată cazuri că de această sumă aceste beneficiază persoane care au lucrat foarte mulți ani, 15 ani și sunt undeva pe aici, este clar că va trebui să facem niște corecții și în legea pensiilor, dar deocamdată nu am început niciun fel de discuție pe această temă.

Reporter: Referitor la protestele care au avut loc în Piața Victoriei. Am văzut că au fost formulate o serie de reclamații privind prezența minorilor la aceste manifestații. Conform legii, polițiștii sunt cei care ar trebui să sancționeze, totuși ministerul Muncii prin Protecția Copilului va înainta către poliție, către autoritățile competente aceste sesizări?

Olguța Vasilescu: Ministerul Muncii și Justiției Sociale nu a făcut niciun demers în acests sens, doar demersul de a cere ANPCDA (n.r. ANPDCA – Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție) ca să se transmită numărul de solicitări formulate de ONG-uri, presă sau persoane fizice vis-a-vis de acest subiect. Nu suntem poliție, nu ne ocupăm cu activitatea cetățenilor, aș vrea să se înțeleagă foarte clar acest lucru, am precizat de fiecare dată și de fiecare dată a fost interpretat, ANPCD (n.r. ANPDCA) este obligată conform legii să strângă toate aceste solicitări din partea persoanelor sau ONG-urilor despre care v-am spus, mai departe, ce face cu ele, că le transmite la poliție, că unele le casează am putea spune…

Reporter: Aveți în vedere modificarea acestei legi prin care sunt sancționați părinții care își aduc copiii la manifestații publice, pentru că au existat părinți care este o lege foarte veche ce nu are legătură cu realitatea?

Olguța Vasilescu: Nu are nicio legătură în primul rând legea este foarte clară, am văzut că s-au pus tot felul de fotografii ale oamenilor politici întrebând de ce nu au fost sancționați că au fost cu copilul la vot sau că au participat la sărbătoarea de 1 Decembrie alături de copii. Legea este foarte clară din acest punct de vedere, nu ai voie să aduci copii la manifestări menite să influențeze decizia autorităților. Asta înseamnă mitinguri de protest. De ce? Pentru că în cadrul acestor mitinguri se întâmplă și lucruri mai puțin plăcute, cum au fost din păcatae cazuri și în această perioadă când jandarmii au fost loviți de către protestatari, chiar au fost situații în care un jandarm din altercațiile de la acest miting neautorizat a avut piciorul tăiat, care a fost în pericol să-și piardă vederea. Vă dați seama ce s-ar întâmpla pentru un copil să se întâmple aceste lucruri?! Nici măcar nu vreau să mă gândesc. Deci legea, din acest punct de vedere, este foarte clară, nu se interzice accesul copiilor la manifestări, asta e o prostie, am tot văzut că tot circulă pe tot felul de posturi de televiziune de la oameni care nu au citit legea. Este o lege foarte clară din acest punct de vedere.

Reporter: Așadar, nu ar trebui să vină părinții cu copiii acolo?

Olguța Vasilescu: Discuția poate să fie mai largă. În primul rând vorbim de un miting neautorizat și de aici încolo nu mai trebuie să facem precizări.

Reporter: Din asta am putea deduce că polițștii și jandarmii nu și-au făcut datoria de a aplica legea.

Olguța Vasilescu: Nu. Nu deducem nimic. Eu am spus doar că Ministerul Muncii nu a întreprins niciun fel de demers pentru că nu avea cadrul legal să o facă. Sunt alte instituții care se ocupă de asta, noi nu suntem poliție, asta vreau să se înțeleagă foarte clar.

Reporter: Ministerul Mediului a înaintat Camerei Deputaților și Senatului un amendament prin care solicită ca inspectorii de mediu să poată beneficia de majorări salariale, în ciuda Ordonanței 9, care precizează că toate salariile bugetarilor trebuie să rămână la nivel din februarie 2017.

Olguța Vasilescu: Nu sunt numai inspectorii de mediu, sunt foarte multe categorii sociale care au cerut acest lucru și polițiștii, sindicatele din poliție sunt în legătură cu noi ca să discutăm cererile dumnealor, dar aș vrea să fac o precizare foarte clară – vom avea legea unică a salarizării în luna iulie aprobată. Și atunci toate categoriile de bugetari vor fi prinse în această lege. Nu mai are niciun rost să acceptăm amendamente pentru că nu facem altceva decât să bulversăm sistemul. Vă dați seama ce ar însemna ca să acceptăm la sfârșitul lunii februarie un amendament având luna aprilie să venim cu legea în Parlament și să mai facem iarăși încă o reformulare? Eu zic că legea unitară a salarizării va fi acoperitoare pentru toate categoriile de bugetari și eu sunt absolut convinsă că majoritatea vor fi mulțumiți pentru că în proporție de 90% bugetarii vor fi mulțumiți de ce se întâmplă. Dar pot să vă spun că medicul care va avea cel mai mare salariu va fi medicul de medicină de urgență, cu cel mai mare grad, și va ajunge la 3.600 de euro, conform programului de guvernare. Am încercat să asigurăm o salarizare foarte aproape de Uniunea Europeană, aproximativ la 70% din ce se câștigă în UE pentru medici , astfel încît să evităm situația în care toți medicii să plece peste graniță după ce sunt formați de către statul român, în instituțiile de învățământ și aici rămâne cu situații din ce am prezentat în care nu mai avem pe cine să angajăm.

Reporter: Medicul cu cel mai mare salariu, 3.600 de euro salariul brut?

Olguța Vasilescu: Salariul brut. Discutăm numai de salariul brut de fiecare dată. Este medicul principal de la medicina de urgență adică cel care are gradul cel mai mare de încărcare, în această profesie este cel mai important, dacă vreți. E ultima treaptă de salarizare în funcție de vechime, nu contează funcția. Funcțiile și acum sunt mai prost plătite, trebuie să ajungi în situația în care să preferi să lucrezi în profesia ta decât să fii într-o funcție. Chiar și acum, după ce am făcut măririle la persoane din instituțiile de cultură, s-a constatat că un actor câștigă mult mai mult decât un șef de serviciu și sunt foarte mulți care cer să se întoarcă pe scenă.