Noua schemă de salarizare a bugetarilor. Guvernul modifică salariile „aparatului neperformant, în aceiași bani”. Ponta: „Salariul minim – 1000 de lei”
Legea salarizării în sistemul bugetar ar urma să se modifice din nou, de la anul. Două sunt noile principii după care, susține premierul Victor Ponta, vor fi plătiți bugetarii: diferența dintre salariul cel mai mic și cel mai mare să fie de 1 la7, iar șeful instituției să aibă „o anumită flexibilitate” în a decide numărul de angajați și nivelul de salarizare a acestora, „în funcție de performanță și de necesități”. Totodată, salariul minim, doar în sistemul bugetar, ar urma să crească la 1000 de lei lunar.
În calculele lui Ponta, noua schemă de salarizare se va încadra în aceleași cheltuieli cu personalul pe care bugetul de stat le suportă anul acesta: maximum 7% din PIB.
„În administrația publică, nedepășind 7% din PIB, vreau să am un .salariu minim de 1000 de lei și un salariu maxim. Eu cred că mai mult de 1 la 7 nu poate să fie. Teoretic e 1 la 15 acum, dar în realitate e 1 la 40. Legea lui Boc nu s-a aplicat niciodată pentru că a pornit de la o ficțiune: salariile nu pot să meargă decât în sus. Nu, mai merg în jos, îi mai dai afară pe ăia răi”, a spus Ponta, la RTV, adăugând că actuala diferență dintre minim și maxim în sistemul bugetar e „inacceptabilă” în condițiile unui „aparat neperformant”.
Potrivit lui Ponta, șefii instituțiilor vor avea un cuvânt greu atât în ceea ce privește numărul angajaților, cât și salariile acestora. „Eu vreau să iau instituțiile publice. Iau bugetul de anul asta – nu tai niciun leu -, dar vreau să las o posibilitate mai flexibilă ca între un minim și un maxim – acum sunt și salarii prea mari la stat – să dau mai multă flexibilitate conducătorului instituției, care să țină cont de performanța angajaților și de necesitate. Dacă nu mai are nevoie de 100, ci doar de 80 să rămână cu 80 și să-I plătească mai bine”, a sugerat premierul, care a admis că principiul „nu e ușor de aplicat, iar diavolul se poate ascunde în detaliile de aplicare”.
Primul pas, arată Pota, ar fi deja făcut: desființarea posturilor vacante în aparatul central. „Foarte mulți șefi de direcții rămăseseră șefi și aveau în subordine numai posture vacante. Rămăseserăm cu șefii nu mai aveam angajați. Am desființat toate posturile vacante, mai puțin în sănătate și educație”, a comentat el.