NOUL ACORD CU FMI. Ce negociază Guvernul cu Fondul Monetar Internațional

Guvernul a aprobat în ședința de astăzi mandatul de negociere a unui nou acord cu FMI, cu câteva ore înainte ca delegația Fondului să revină la București. Al treilea acord, pentru care a fost mandatat să negocieze tandemnul Chițoiu-Voinea, ar urma să fie unul de tip preventiv, din care România să se împrumute numai în condiții excepționale de criză.

Liniile de negociere au fost secretizate, primul anunț oficial, susține premierul Victor Ponta, urmând să fie făcut după primirea acceptului din partea reprezentanților FMI. „Dacă nu ar fi confidențial mandatul, le-am spune oficialilor FMI să se uite direct la televizor”, a justificat premierul păstrarea în circuit închis a marjelor de negociere. Din mesajul dat de directorul general al FMI, Christine Lagarde, la București, cheia noului acord va fi „privatizarea și restructurarea unor companii de stat”.

„Vom avea în această toamnă listarea la Romgaz, Electrica și la Complexul Energetic Oltenia. La Hidroelectrica încercăm să punem manager privat și vara viitoare să avem o listare”, a reactualizat șeful Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI), Gabriel Dumitrașcu, pentru gândul, situația companiilor din energie, după mai multe amânări ale termenelor asumate inițial.

Un alt „cartof fierbinte” în relația cu FMI este legat de nivelul arieratelor pe care Guvernul, cu împrumuturi din Trezorerie, nu a reușit să îl reducă semnificativ comparativ cu cerințele FMI. Surse guvernamentale au explicat pentru gândul că, la finalul lunii iunie, arieratele administrațiilor locale depășeau cu puțin 500 de milioane de lei. Mai puțin decât în luna aprilie, când datoriile vechi ale primăriilor și consiliilor județene erau de 750 de milioane, dar în continuare peste pragul de maximum 300 de milioane convenit cu FMI.

Lagarde: „Unele companii de stat ar trebui privatizate, altele restructurate”

De la masa Guvernului, Victor Ponta i-a anunțat pe miniștrii Daniel Chițoiu și Liviu Voinea drept coordonatori ai negocierilor. „Lucrurile sunt foarte clare. Le vom comunica și Parlamentului. Nu suntem în situația din 2009, nu avem nevoie de bani de la CE sau FMI, dar e bine, printr-un nou acord, să ne împrumutăm cât mai ieftin pentru finanțarea deficitului, iar pentru investitori e o garanție”, a justificat premierul interesul Guvernului pentru un nou acord, reamintind „mesajele de predictibilitate” date în ultimele luni de „toți șefii instituțiilor financiare importante” la București.

Restanțele cu care Guvernul ia startul în negocieri rămân însă aceleași: management privat în companiile de stat, listări pe bursă, privatizări și reforme structurale.

Șefa FMI, Christine Lagarde, arată mai ales spre companiile de stat. „Acordul poate merge pe două planuri – consolidare bugetară și reformele structurale. În ceea ce privește societățile aflate sub controlul statului, unele ar trebui privatizate, iar altele restructurate. Acesta este un program de disciplină, care poate justifica de ce FMI continuă înțelegerea cu titlu preventiv”, a spus marți Lagarde la București, la o întâlnire cu presa.

Romgaz, Electrica și CE Oltenia, listate în toamnă. Hidroelectrica – la anul

Din lunga listă a companiilor în care avea de luat decizii tranșante, Guvernul a scos deocamdată doar Transgaz, după vânzarea pe Bursă, în aprilie, a pachetului de 15% pentru 72 de milioane de euro. Totodată, la Transgaz au fost numiți directori recrutați în urma procesului de selecție a unor manageri din mediul privat.

Primele pachete minoritare de la Romgaz, Electrica și Complexul Energetic Oltenia ar urma să fie listate abia din octombrie. După vânzare, Guvernul intenționează să treacă la formarea a trei-patru companii mixte în energie, prin comasarea tuturor celor existente în prezent, a explicat pentru gândul Gabriel Dumitrașcu, șeful OPSPI.

„Vom avea în această toamnă listarea la Romgaz, Electrica și la Complexul Energetic Oltenia. Romgaz este o companie de care trebuie să avem mare grijă, are șansa să devină un actor cel puțin regional”, susține șeful OPSPI.

Romgaz – Un pachet de 15% din acțiuni va fi listat pe bursă cu o întârziere de șapte luni față de termenul precedent. Ulterior, statul va ceda pachetul majoritar de acțiuni. Acțiunile Romgaz vor fi listate după ce un consultant va evalua rezervele de gaze ale companiei.

Electrica – Până la sfârșitul lunii noiembrie, intenția Guvernului este aceea de a ceda pachetul majoritar.

Complexul Energetic Oltenia – Guvernul s-a angajat să vândă compania unui investitor strategic, după listarea prealabilă a 15% din acțiunile complexului înființat anul trecut prin fuziunea CE Craiova, CE Rovinari și a Societății Naționale a Lignitului Oltenia. Statul a ales la finele lunii aprilie companiile care vor intermedia listarea unui pachet de 12% din capitalul social al producătorului de energie. Strategia de vânzare care prevedere selectarea unui investitor prin licitație cu ofertă în plic și strigare, precedată de negocieri a fost avizată în martie. Listarea pe bursă ar trebui încheiată până la finele lunii octombrie. Cu toată procedura de selecție a managerului privat, la conducerea companiei Guvernul a numit în ianuarie șef la CE Oltenia pe același director general care condusese complexul anterior recrutării.

Hidroelectrica – Ieșită recent din insolvență, compania va fi listată cu 10%, cel mai devreme în vara anului viitor, Guvernul intenționând să modifice HG inițială privind strategia de privatizare. „Încercăm, într-o perioadă rapidă, să punem managementul privat. Suntem în faze premergătoare de declanșare a procedurii de selecție: alegerea consultantului etc. Mai avem de lămurit în ce măsură HG de aprobare a strategiei de privatizare a Hidroelectrica mai este de actualitate. Noi opinăm că deja ar trebui schimbată. Undeva în vara viitoare să avem o listare și a Hidroelectrica, dar angajamentul îl vom avea după discuțiile cu FMI”, susține Dumitrașcu.

Ce restanțe mai are Guvernul în companiile de stat

Nuclearelectrica – În iunie, Guvernul a aprobat listarea a 10% din acțiuni. Vânzarea unui pachet minoritar din cel de 90% pe care îl deține statul în companie fusese convenită cu FMI pentru luna mai. Din estimările ministrului pentru Energie, Constantin Niță, acțiunile scoase pe piață ar valora 300-350 de milioane de lei.

Complexul Energetic Hunedoara (format prin fuziunea termocentralelor Mintia și Paroșeni cu patru mine de cărbune din Compania Națională a Huilei) – Guvernul intenționează să vândă pachetul de 51% unui investitor strategic, prin licitație, cu ofertă în plic și strigare. Planul B este trecerea în insolvență.

Termoelectrica – ar urma să intre în lichidare.

Oltchim – În mai, Guvernul a anunțat că Oltchim va fi preluată de un investitor care va trebui să aibă bonitate, dovedită prin scrisori bancare și de confort, de cel puțin 25% din suma de vânzare. Ultima încercare de privatizare a combinatului ar urma să aibă loc în septembrie-noiembrie. Printre investitorii care au avut discuții preliminare cu Ministerul Economiei se numără azerii de la SOCAR. Aceștia nu ar fi însă dispuși să preia compania în lichidare totală, așa cum arată scenariile pesimiste pentru această toamnă.

Singurii așa-ziși manageri privați au fost numiți la Romgaz, Transgaz și Nucleareletrica, iar dintre companiile din subordinea Transporturilor, la CFR Călători, la CFR SA, la Tarom, la Aeroporturi București, la Administrația Porturilor Maritime Constanța și la Administrația Canalelor Navigabile.

Pe listă sunt mai departe CNADNR, Metrorex (la care termenul limită era sfârșitul lunii martie), Aeroportul Internațional Timișoara „Traian Vuia”, Telecomunicații CFR și Electrificare CFR.

Alte două mari restanțe în privința vânzărilor le reprezintă pachetele de acțiuni de la Tarom, unde statul s-a angajat să cedeze 20%, și de la Poșta Română, al cărui pachet majoritar ar fi trebuit vândut până la mijlocul anului 2013.

Ce s-a ales din reducerea arieratelor

Cu toate împrumuturile din Trezorerie acordate administrațiilor locale pentru a-și acoperi datoriile mai mari de 90 de zile către furnizori, Guvernul nu a reușit în ultimele două luni să scadă nivelul total al acestora decât cu 30%. Astfel, potrivit unor surse guvernamentale, arieratele calculate la finalul lunii iunie erau de 502 milioane de lei față de 750 de milioane în aprilie, cât anunța ministrul de Finanțe pentru gândul.

În același timp, angajamentul oficialilor față de FMI a fost reducerea drastică a acestora, marja maximă luată în discuție fiind de 300 de milioane de lei.

În discuțiile cu FMI, oficialii de la Finanțe ar intenționa însă să jongleze cu noile cifre în sensul separării datoriilor contestate în instanță – însumând 360 de milioane, de celelalte 142 de milioane, considerându-le arierate doar pe cele din urmă.

Victor Ponta a trasat această linie de demarcație încă din mai. Oficialii FMI nu s-au pronunțat însă public dacă acceptă sau nu această interpretare.

„Lucrările făcute fără sursă de finanțare nu sunt arierate, am discutat cu cei de la FMI”,  a spus încă din mai premierul. El a adăugat că acum nu mai vine „zâna să dea banii pentru aceste lucrări”, aluzie la fostul ministru Elena Udrea.

Întrebat dacă FMI și Comisia Europeană au acceptat această redefinire a arieratelor, premierul Ponta a răspuns: „i-am informat, altfel nu adoptam ordonanța în forma aceasta”.