Nu există un conflict între Guvern și Președinție pe reprezentarea la Consiliul European, a decis Curtea Constituțională

Judecătorii CCR au respins sesizarea premierului Victor Ponta privind reprezentarea României la Consiliul European, transmisă cu două zile înaintea reuniunii CoE de la sfârșitul lunii iunie, unde s-a dus președintele Traian Băsescu.

Premierul Victor Ponta a declarat că a cerut Curții Constituționale să stabilească, pentru viitorul președinte și viitorul prim-ministru, un cadru foarte clar de acțiune privind participarea la CE, pentru evitarea altor conflicte, și să impună respectarea unei decizii deja emise de CCR în acest sens.

Premierul Victor Ponta a mers, miercuri, la Curtea Constituțională pentru a-și susține punctul de vedere în cazul sesizării privind conflictul juridic de natură constituțională dintre Executiv și Președinție, referitor la reprezentarea României la Consiliul European din iunie.

El a declarat, la plecarea de la CCR, că există o decizie de anul trecut a Curții Constituționale, cu numrul 449, privine relația de cooperare în domeniul afacerilor europene, care stabilește că puterea de apreciere a președintelui nu este una nelimitată sau arbitrară, ci că trebuie să țină cont de anumite criterii obiective precum autoritatea cea mai bine poziționată în raport de subiectul abordat, iar poziția să fie legitimată de un punct de vedere concordant cu cel al Parlamentului.

„Eu, înainte de a propune comisarul european, voi merge în Parlament. Dacă președintele merge și propune la Consiliul European să luăm portofoliul X pentru Ion Ionescu, eu nu o să implementez acea decizie, că nu îmi este opozabilă. Deci, dacă eu sunt cel care trebuie să desemnez comisarul, mi se pare normal să fiu cel care participă la negocieri, că altfel negociază președintele ceva ce trebuie să fac eu, ceea ce sigur că nu funcționează”, a spus Ponta.

El a precizat astfel că dorește ca judecătorii CCR să stabilească foarte clar obligația actorilor instituționali de a respecta această decizie.

De cealaltă parte, consilierul prezidențial Claudiu Dinu a declarat, miercuri, că a susținut la CCR că sunt trei decizii ale Curții în problema reprezentării României la Consiliul European și există suficiente criterii astfel încât această reprezentare să nu genereze pe viitor un conflict între președinte și premier.
Claudiu Dinu a prezentat în fața judecătorilor Curții Constituționale punctul de vedere al Administrației prezidențiale în privința reprezentării României la Consiliul European, în aceeași ședință în care premierul Victor Ponta a susținut punctul de vedere al Guvernului.

Dinu a precizat că cererea premierului viza reprezentarea la Consiliul European din iunie, moment care a trecut, a rămas fără obiect, dar în completare acesta a cerut ca pentru viitor Curtea Constituțională să dea o soluție care să tranșeze această problemă de reprezentare.

Claudiu Dinu a susținut că nu se poate vorbi despre un conflict viitor despre care nu se știe dacă va exista sau nu.

„Din punctul nostru de vedere, sunt trei decizii ale Curții Constituționale, care a tranșat problema reprezentării, una dată într-un conflict juridic de natură constituțională între președinte și Guvern și două date pe obiecții de neconstituționalitate. În aceste decizii nu apare nicăieri obligativitatea sau cazuri de obligativitate în care președintele să fie obligat să delege reprezentarea la Consiliul European. Dacă exista această obligativitate și președintele, în acel caz obligatoriu, nu ar fi dat reprezentarea, da, era un conflict juridic de natură constituțională și atunci o cerere era normal să fie binevenită”, a explicat Claudiu Dinu după ședință.

El a mai spus că Administrația prezidențială susține că cele trei decizii ale Curții Constituționale oferă suficiente criterii ca această reprezentare la Consiliul European să fie conformă și să nu genereze pe viitor un conflict atât între actualul președinte și actualul premier, cât și între viitorul președinte și viitorul premier.

Dinu a mai spus că aceste trei decizii au fost respectate.

Curtea Constituțională a luat în discuție, miercuri, sesizarea formulată de premierul Victor Ponta în care solicită să fie constatată existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și președinte, să se constate că acest conflict este generat de acțiunile concrete ale președintelui prin care își „arogă atribuții și competențe” care, potrivit Constituției, aparțin Guvernului și să stabilească faptul că președintele trebuia să-i delege prim-ministrului atribuția de reprezentare a României la reuniunea Consiliului European din 26 iunie 2014.

Premierul Victor Ponta a transmis în 24 iunie Curții Constituționale scrisoarea în care îl reclamă pe președintele Traian Băsescu pentru faptul că nu l-a lăsat să reprezinte România la reuniunea Consiliului European din iunie.

El a cerut Curții să constate că președintele trebuia să delege prim-ministrului atribuțiile de reprezentare a țării la reuniunea Consiliului European din iunie, cu argumentul că problemele de pe agendă țineau în totalitate de atribuțiile Guvernului, și a arătat că în Constituție nu există prevederi care să confere „dreptul exclusiv” al președintelui de a reprezenta România la astfel de reuniuni.

Primul ministru mai arăta că, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, a fost stabilit că un conflict juridic de natură constituțională între autorități publice presupune acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor. Premierul invocă și un articol din Tratatul privind Uniunea Europeană,conform căruia statele membre sunt reprezentate în Consiliul European de șefii lor de stat sau de guvern și în Consiliu de guvernele lor care, la rândul lor, răspund în mod democratic, fie în fața parlamentelor naționale, fie în fața cetățenilor lor.

Premierul Ponta declara atunci că așteaptă de la CCR o decizie „de principiu”, care să reglementeze pentru viitor problema reprezentării țării la Consiliul European.

„Este evident că nu se va pronunța Curtea până joi (26 inie, nr.). Eu vorbesc de o problemă de principiu, faptul că joi, la Consiliul European, este pe ordinea de zi un singur subiect, al programului și componenței Comisiei Europene 2014-2019. Conform legii din România și regulamentelor europene, decizia în totalitate privind comisarul european al României și programul politic ține de Guvern. Deci, președintele se duce într-un loc în care, și dacă nu avea toate problemele pe care le are, oricum nu putea decât dacă mă reprezenta pe mine. Eu aștept o decizie a Curții Constituționale de principiu, pentru viitor, care să reglementeze și să evite în viitor orice fel de discuție”, a spus atunci Ponta.

El s-a referit și la „povestea cu sentimentalismul”, invocată de președinte în legătura cu Republica Moldova, ca motiv al prezenței sale la reuniunea CE, arătând că, de fapt, șeful statului nu a făcut nimic concret timp de zece ani pentru Moldova.

Președintele Traian Băsescu declara, în 23 iunie, că va participa la Consiliul European din 26-27 iunie, având în vedere obligațiile constituționale, hotărârea CCR, dar și tematica reuniunii, căreia, datorită experienței în probleme europene, îi va „face față mult mai bine”.

Șeful statului preciza că i-a răspuns premierului Victor Ponta că nu îi dă mandat să participe la Consiliul European din 26-27 iunie și că va participa el. El a adăugat: „Am avut cu dânsul o experiență, când l-am trimis la Consiliul pe Energie și nu a putut susține Nabucco”.

Șeful statului s-a referit și la faptul că premierul „s-a plâns la Parlament că nu i-a dat mandat de participare la Consiliu”. „Vreau să fie foarte clar, președintele României nu are nevoie, în mod legal, de mandat de la prim-ministru, nici măcar nu poate funcționa așa ierarhia în stat”, preciza Băsescu.
El adăuga că, din practica de până acum, a luat un punct de vedere de la Guvern, care este aprobat de premier.

Președintele mai arăta că are un motiv sentimental pentru care dorește să meargă la Consiliul European de la Bruxelles, anume vrea să semneze Acordul de asociere cu Republica Moldova, fiind „al doilea politician”, după Guvernul moldovean, care a făcut eforturi pentru aderare.

În iunie 2012, după ce Ministerul de Externe a transmis la Comisia Europeană componența delegației României pentru reuniunea Consiliului European, care îi includea pe prim-ministrul Victor Ponta ca șef al delegației, ministrul Afacerilor Externe și ministrul Afacerilor Europene, nu și pe președintele Traian Băsescu, șeful statului a sesizat Curtea Constituțională cu privire la conflictul juridic de natură constituțională privind reprezentarea României la Consiliul European.

Președintele a atras atunci atenția că participarea la Consiliul European fără mandat din partea șefului statului echivalează juridic cu o însușire a unei atribuții constituționale a președintelui.

Anterior, Parlamentul adoptase o Declarație în care arăta că România este reprezentată la Consiliul European din 28-29 iunie 2013 de către primul-ministru.

Curtea Constituțională a decis însă, cu majoritate de voturi, că președintele României participă la reuniunile Consiliului European, în calitate de șef al statului, această atribuție putând fi delegată de către acesta, în mod expres, prim-ministrului.

La acel moment, premierul Victor Ponta a declarat că va respecta în egală măsură atât decizia Parlamentului, cât și hotărârea Curții Constituționale în cazul participării la reuniunile Consiliului European, adăugând însă că „cea mai legitimă” instituție este totuși Parlamentul.