Într-un elan populist, Guvernul se grăbește să aprobe modificările Ordonanței 27/2022, care stabilește plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale, și în același timp, suprataxează întregul lanț din energie.
Deși în momentul în care dobânzile au crescut vertiginos nimeni nu a intervenit pentru a le plafona, în energie este suspectă graba cu care Guvernul aprobă această ordonanță. Asta în condițiile în care, conform unor surse din energie, consultate de GÂNDUL, la Bruxelles se vor stabili noi reglementări în domeniu și care, odată adoptate, vor trebui transpuse în legislația națională. Așa că, în loc să prelungească cu o lună, de exemplu, data de valabilitate a precedentului act normativ, la Palatul Victoria se dorește aprobarea actului normativ care foarte probabil va fi modificat ulterior.
Protejat este consumatorul casnic care va avea de plătit până la 31 martie 2023 un preț final facturat plafonat de frunizorii de energie electrică de maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul unui consum mediu lunar realizat în anul 2021 mai mic sau egal cu 100 KWh; de maximum 0,8 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul unui consum mediu lunar realizat în anul 2021 cuprins între 100 kWh şi 255 KWh inclusiv; de maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, pentru 85% din consumul facturat, de IMM-uri, agenti economici din domeniul industriei alimentare si institutiilor publice (diferenta de 15% se achita la pretul de contract); de maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul integral al spitalelor publice şi private. La gaze naturale, preţul final facturat de către furnizorii este de maximum 0,31 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici respectiv de maximum 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor noncasnici al căror consum anual de gaze naturale realizat în anul 2021 la locul de consum este de cel mult 50.000 MWh, precum şi în cazul producătorilor de energie termică.
În ceea ce privește producătorii de gaze naturale, începând cu data de 1 septembrie 2022 și până la 31 augst 2023, fie că desfășoară activități onshore sau offshore și indiferent de data începerii activității, vor avea obligația să vândă cu prețul de 150 lei /MWh, cantităţile necesare de gaze naturale rezultate din activitatea de producţie internă curentă către furnizorii clienţilor casnici, pentru a asigura în perioada respectivă necesarul de consum din producţia curentă şi din depozitele de înmagazinare subterană a gazelor naturale stabilit. Cu același preț, de 150 de lei MWh vor fi vândute cantităţile necesare de gaze naturale rezultate din activitatea de producţie internă curentă către furnizorii producătorilor de energie termică sau direct către producătorii de energie termică, după caz, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei, pentru a asigura necesarul de consum al acestor Conform dispozițiilor prevăzute, în perioada 1 septembrie 2022 – 31 august 2023, în cazul producătorilor de gaze naturale care desfăşoară atât activităţi de extracţie onshore şi/sau offshore, indiferent de data începerii acestei activităţi, cât şi activităţi de producere de energie electrică utilizând gazele naturale, prețul de transfer al gazelor naturale utilizate la producția de energie electrică este de maximum 100 lei / MWh.
Toți producătorii de energie electrică vor fi nevoiți să plătească o contribuție de solidaritate care se determină în condițiile în care prețul de tranzacționare este mai mare decât prețul de referință de 450 lei Mwh la care se adaugă și cheltuielile aferente tranzacției. Traderii, furnizorii și agregatorii care tranzacționează cantități de energie electrică pe piața angro vor achita contribuția de solidaritate în condițiile în care prețul de tranzacționare este mai mare decât prețul de referință. Prețul de referință reprezintă prețul de achiziție a energiei electrice la care se adaugă o cotă de profit de 2%.
Un prim impact al suprataxării producătorilor de electricitate este dat de diminuarea profitabilității, ceea ce reduce dacă nu amână și chiar anulează multe din proiectele investiționale, atât de necesare onbținerii independenței energetice. Rămâne de văzut, totodată dacă fondurile obținute din suprataxare vor acoperi efortul financiar al statului găcut odată cu instituirea plafonării prețurilor.
Cum România este interconectată la rețeaua europeană de energie, există posibilitatea – în limita capacității de transport – ca producătorii și traderii să vândă energia electrică în străinătate și România să fie nevoită să importe la prețuri mult mai mari, ceea ar duce la sufocarea economiei. Nu de alta dar premise de import masiv sunt deja: anul trecut am importat 5,11 TWh, am exportat energie ieftin și am importat scump , eolianul nu a mai contribuit semnificativ la mixul energetic național, nici energia solară nu mai furnizează o cantitate similară ca vara, iar în lacurile de acumulare nu se știe dacă a fost refăcut deficitul de apă provocat de secetă.
Silvia Vlăsceanu, expert în energie, director executiv Asociația Producătorilor de Energie Electrică:
Producătorul a fost singurul care a constribuit și până acum la susținerea schemei. Acum se dorește, că de asta-i spune contribuție de solidaritate, să mai contribuie și alții care sunt în piață, în calitate de furnizori, traderi, agregatori. Cu cât vinzi mai scump, cu atât dai mai mult la buget. Riscul de a importa energie este dat de lipsa capacităților de producție.
Ionuț Purică, expert în energie, cercetător la Academia Română:
Este foarte clar că lucrurile trebuie făcute simplu, foarte eficient, trebuie făcute de așa natură încât să nu distrugem economia pe ideea că o să câștige niște companii din energie bani mulți. Trebuie avută o viziune integrată asupra sistemului energetic și gestionarea întregii economii.