LIVE UPDATE: A rămas doar o zi până când cererea României de aderare la Schengen va fi analizată / Ziua de miercuri e decisivă: Aflăm dacă țara noastră rămâne pe ordinea de zi a Consiliului JAI
A rămas doar o zi până când cererea României de aderare la Schengen va fi analizată Consiliul Uniunii Europene pentru Justiție și Afaceri Interne (JAI). Ziua de miercuri e, însă, decisivă: Aflăm dacă țara noastră rămâne pe ordinea de zi a Consiliului JAI. Există două scenarii posibile: fie se amână votul, ceea ce ar duce la excluderea subiectului de pe agenda JAI de joi, 8 decembrie, fie votul va fi unul pozitiv. Austria a rămas singurul stat membru al Uniunii Europene care se opune intrării României și Bulgariei în Schengen. Inițial, aceeași poziție o adoptate și Olanda, însă, pe 2 decembrie, guvernul olandez a anunțat că Parlamentul de la Haga își va da acordul pentru accederea României și Croației. Intrarea în Schengen presupune, însă, un vot în unanimitate.
România află miercuri dacă aderarea la Schengen va fi discutată în Consiliul JAI.
În acest moment, aderarea la Schengen apare pe agenda provizorie.
Totuși, există două scenarii posibile pentru ziua de miercuri: fie se amână votul, ceea ce ar duce la excluderea subiectului de pe agenda JAI de joi, 8 decembrie, fie votul va fi unul pozitiv.
UPDATE ora 22.20 – Conferința de presă a cancelarului Austriei a aprins clasa politică de la București. Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a reacționat imediat după ce Karl Nehammer și-a reafirmat poziția – Viena nu este de acord cu primirea României în Spațiul Schengen.
Prin intermediul social media, Marcel Ciolacu a ținut să trimită un mesaj politicienilor de dreapta din Occident. În opinia președintelui social-democraților, clasa politică de dreapta trebuie să se unească și să-l convingă pe Nehammer că România merită să fie în Schengen. Mai mult, Ciolacu vede ședința din Consiliul JAI, de joi, 8 decembrie, drept un moment al adevărului, la finalul căruia țara noastră va vedea cine îi sunt adevărații prieteni din Europa.
UPDATE ora 21.33 – Liderul UDMR, Kelemen Hunor, crede că una dintre posibilități, la reuniunea de joi, 8 decembrie, a miniştrilor europeni de Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), este ca Austria să se abțină la vot, în mod strategic.
„La reuniunea de mâine a miniștrilor europeni de Justiție și Afaceri Interne (JAI), unde se va discuta despre aderarea României la Schengen, Austria va putea, în continuare, să utilizeze abținerea strategică. Acest lucru nu ar împiedica aderarea României la Schengen, ci ar însemna doar că, din punct de vedere tehnic, aceasta ar putea avea loc la sfârșitul lunii martie 2023. Acest lucru presupune, desigur, că va exista un vot separat în cazul fiecărei țări și că aderarea României nu este legată de cea a Bulgariei”, a scris liderul UDMR, pe Facebook.
UPDATE ora 21.04 – Consecințele economice și de apărare ale respingerii aderării la Schengen. România trebuie să ducă discuțiile pentru aderarea la Schengen până în pânzele albe, pentru că opoziția Austriei aduce nu doar probleme de liberă circulație a oamenilor, ci și efecte economice, dar și riscul unor blocaje în cazul unor situații de urgențe pentru apărarea pe flancul estic, spune Andrei Caramitru, consilier și antreprenor, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV.
Andrei Caramitru susține că, prin opoziția sa, Austria ”umilește” România fără nicio justificare.
”Care este miza Schengen? Sigur că este neplăcut să fii umilit. Noi suntem umiliți în momentul acesta. Suntem tratați ca ultimii oameni de pe fața pământului, fără nici o justificare. Este inacceptabil pentru orice om din această țară.
Problemele fundamentale pe Schengen sunt două. Prima este cea economică, și nu este vorba că stăm noi la granițe, ci problema este că stau mașinile cu transport de marfă și 15 ore. Dacă noi facem toate autostrăzile mâine, este perfect, câștigăm câteva ore până la graniță. Apoi stai 15 ore la granița cu Ungaria. Care este avantajul? Nu e rezolvat nimic. Va fi, în continuare, ineficient să investești în producție în România, pentru că te blochezi la graniță și sunt costuri imense de stat și de birocrație. Așadar, acolo avem un cost economic major care ar trebui, dacă ne blochează cineva, să fie recuperat în justiție.
A doua miză este cea de apărare a flancului din est. Unde sunt forțele armate ale NATO? Sunt în Polonia și în România. Dacă se întâmplă, doamne ferește, ceva, la un moment dat, ai nevoie ca NATO să poți să muți rapid dinspre noi spre Polonia, dinspre Polonia spre noi, fără să ai blocaje. Or, noi, dacă se întâmplă așa ceva, Ungaria va bloca granițele a doua zi, în coordonare cu Kremlinul și o să spună că ei sunt neutri. În momentul acela, toată logistica din frontul de est intră în colaps”, a spus Andrei Caramitru, la GÂNDUL EXCLUSIV.
UPDATE ora 20.10 – Președintele Partidului Popular European, Manfred Weber, a declarat la Viena, în conferința de presă susținută alături de cancelarul Austriei, că înțelege problema migrației ilegele ridicată de Austria, dar această problemă nu se va rezolva dacă România nu va fi primită în Schengen.
„Austria e un partener cheie. Am discutat cu ei, au discutat președintele Iohannis, premierul Ciucă. Mi-am dat tot interesul din prisma partidului. Simplul fapt că sunt în Viena acum pentru discuții cu cancelarul e o dovadă. Susținem cererile Austriei din perspectiva problemelor cu imigrația, dar până în acest an Austria nu a spus nimic despre Schengen. Nici o problemă nu se va rezolva dacă ținem România în afara spațiului Schengen. Putem rezolva probleme doar dacă lucrăm împreună, ca europeni”, a adăugat el.
Președintele PPE a subliniat că nu se va putea rezolva o problemă generând o altă problemă și blocarea extinderii spațiului Schengen va crea o frustrare uriașă în în România și Bulgaria într-un context geopolitic foarte complicat.
„Austria e o țară mică și are 100.000 de migranți ilegali, nu știu ce să mai facă cu ei. E o problemă reală, toată Europa lucrează pentru a o rezolva. Dar nu poți rezolva o frustrare, o problemă creând o altă problemă. Ținerea României și a Bulgariei în afara Spațiului Schengen va crea o frustrare. Trebuie să lucrăm împreună”, a spus Weber.
UPDATE ora 20.01 – De ce nu pot fi separate România și Bulgaria la votul pentru aderarea la Schengen? Generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi fost şef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei, explică de ce intrarea României – o țară pivot pe flancul de Sud-Est – în spațiul de liberă circulație este important și din punct de vedere militar, pentru transportul de trupe, materiale și echipamente grele într-un timp scurt.
„România își dorește și considerăm că merită să fie în spațiul Schengen, pentru că apare o problematică, care nu este abordată acum, dar care pentru România reprezintă o necesitate, în definitiv fiind o necesitate a NATO și a UE. Se vorbește foarte mult de spațiul Schengen militar. Și atunci, România este o zonă prioritară în privința Schengen-ului militar, a mobilității, a posibilității de transport de trupe, dar mai ales de materiale și de echipamente grele, pentru un timp scurt, într-o zonă care este la granița UE, România fiind pivot pe flancul de Sud-Est”, a spus Virgil Bălăceanu, pentru Gândul.
Virgil Bălăceanu crede că nu ar fi potrivită o decuplare a României de Bulgaria de la votul pentru aderarea la Schengen, în condițiile în care au fost mereu luate „la pachet”, au zone geografice comune, dar și un spațiu comun care reprezintă o vulnerabilitate, și anume deschiderea la Marea Neagră.
”În definitiv, și când vorbim de mobilitate militară, și când vorbim de fluxuri migraționiste, și când vorbim de prezența NATO în zonă, din punct de vedere al posturii de apărare și descurajare, vorbim de zone geografice comune, cele ale României și ale Bulgariei. Practic, ele sunt luate la pachet. Au mai apărut și la noi opinii – plecând de la considerentele că sunt progrese mai evidente în România, plus plecând și de la situația că relațiile bilaterale cu Bulgaria sunt bune, dar nu de excepție. Or, noi trebuie să acționăm cu Bulgaria pentru că avem un spațiu comun care reprezintă o vulnerabilitate. Este vorba de deschiderea la Marea Neagră”, a explicat Virgil Bălăceanu.
UPDATE ora 19.38 – Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a susținut, miercuri seară, o conferință de presă alături de președintele PPE, Manfred Weber, în care a reiterat că țara sa se va opune aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen, la Consiliul JAI programat joi, invocând migrația ilegală și nevoia de securizare a granițelor europene.
„Lucrul care contează este că sunt multe lucruri politice de discutat. Primul este migrația. Nu cred că am fost auziți la Bruxelles. Avem oameni care trec granițele cu miile, nu știm de unde vin, nu știm dacă nu sunt traficanți. E motivul pentru care Austria are această viziune. România și Bulgaria nu sunt parte a Schengen. Este o problemă de securitate. Avem o problemă reală cu migrația, dar nu e singura care ne îngrijorează”, a declarat cancelarul Austriei.
Totuși, cancelarul a evitat să răspundă direct dacă Austria va uza de dreptul său de veto, susținând că țara sa este în favoarea unui nou calendar de aderare pentru România și Bulgaria, „în primăvară”.
„Ministrul de interne a avut un deadline și își dorește un nou calendar pentru primăvară pentru România și Bulgaria. Avem nevoie de granițe eficiente. În acest moment avem o problemă de securitate. Austria e țară mică și este supusă acelorași presiuni ca o țară mare. Bulgaria și România vor avea votul împreună. Atunci când vorbim de refugiați, vorbim de 4-5.000 pe zi, aici, în Austria”, a afirmat Nehammer când a fost întrebat dacă Austria va folosi dreptul de veto la Consiliul Justiției și Afaceri Interne de joi, 8 decembrie.
Pe ordinea de zi provizorie a Consiliului JAI, la prima poziție, figurează încă decizia asupra cererii României și Bulgariei de aderare la Schengen.
UPDATE ora 19.05 – România merită să fie în Schengen și este foarte important să prindă „trenul” aderării până la sfârșitul anului, cât încă este președinția cehă a Consiliului UE, o susținătoare a aderării României și a Bulgariei, a spus, pentru Gândul, fostul comisar european Corina Crețu, în prezent membru în Comisia de Politică Externă (AFET) a Parlamentului European. De la 1 ianuarie 2023, președinția Consiliului UE va fi preluată de Suedia, ceea ce poate oferi surprize pentru România, susține Corina Crețu.
„Până pe 31 decembrie, UE este condusă de Cehia, știți că, din șase în șase luni, se schimbă președinția. Președinția cehă militează pentru aderarea celor trei țări. Ce este foarte trist și, în același timp, misterios este poziția Austriei care niciodată în ultimii 11 ani, de când noi milităm în Parlamentul European pentru aderarea la Schengen, nu a ridicat obiecții.
Acum, cancelarul Austriei și ministrul de Interne au venit cu un subiect care niciodată nu a fost cuplat cu Schengen. În primul rând, este un fals subiect, pentru că România nu se află pe ruta migratorie nici din Balcanii de Est, nici din Balcanii de Vest. Este un subiect fals, inventat nu știu din ce motive. Președintele Austriei nu are, din păcate, puteri și nu reprezintă Austria în Consiliu, pentru că el chiar este un prieten al României, pronunțându-se de mai multe ori în favoarea țării noastre”, a spus Corina Crețu.
UPDATE ora 18.14 – Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a salutat, miercuri, votul din Parlamentul olandez în sprijinul aderării României la Schengen. Poziția Parlamentului Olandei era o condiție esențială pentru ca reprezentantul Guvernului olandez să poată vota în Consiliul JAI din 8 decembrie pentru aprobarea intrării României în Schengen.
Salut cu căldură finalizarea, astăzi, de către Parlamentul olandez a procedurii de aprobare a poziţiei favorabile a Guvernului în sprijinul aderării României la Schengen. Dialogul nostru politic apropiat şi intens cu partenerii olandezi a fost fructuos, ducând la un rezultat favorabil”, a scris Aurescu pe Twitter.
UPDATE ora 18.09 – Varujan Vosganian, co-președinte al partidului Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE), a declarat, pentru Gândul, că rezultatul de la Consiliul JAI, indiferent care ar fi acesta, arată că România a fost pusă, în aceste zile, ”într-o situație umilitoare, de neacceptat”.
Co-președintele ALDE consideră că o împărțire a Uniunii Europene între ”supraveghetori și supravegheați” trebuie să înceteze, iar România, în ultimă instanță, nu este ”vasalul nimănui”.
”Împărțirea Uniunii Europene în supraveghetori și supravegheați trebuie să înceteze. Zidul Berlinului a fost dărâmat odată pentru totdeauna și orice tentativă de a diviza iarăși Europa prin aroganță și egocentrism nu trebuie permisă. În aceste condiții, aderarea României la spațiul Schengen capătă o dimensiune simbolică. Înseamnă respectul acordat unui stat partener în construcția europeană, ale cărui aspirații pro-europene au fost răspicat exprimate.
România trebuie să iasă, odată pentru totdeauna, din captivitatea monitorizărilor de tot felul, a voinței sau bunăvoinței altora care să decidă pentru noi. Statul român nu este vasalul nimănui, ci un stat demn, egal celorlalte state ale Uniunii Europene”, a mai declarat Varujan Vosganian, în exclusivitate pentru Gândul.
UPDATE ora 17:07 – De ce se opune Austria intrării României în Schengen? Andrei Caramitru, consilier și antreprenor, a declarat la GÂNDUL EXCLUSIV că Austria riscă luând această poziție, în condițiile în care austriecii au multe interese economice în România. În opinia lui Andrei Caramitru, Austria ar avea alte motive pentru care anunță un veto la votul pentru aderare, care ar fi legate de exploatarea gazelor din Marea Neagră.
”Subit, acum două săptămâni a părut tema Austria. Până acum, nu s-a discutat de Austria, nu era un risc cu Austria, se discuta de Olanda și apoi a apărut Suedia. Noi am jucat bine diplomatic și s-au rezolvat aceste două puncte. Nu credea nimeni că Austria o să facă asta, pentru că au prea multe interese economice în țară, deci e un risc pentru ei. Uite că suntem în această situație. Explicația mea e relativ simplă, sunt două posibilități mari și late la ce s-a întâmplat. Speculez, dar cred că este una dintre cele două variante.
Prima opțiune este un șantaj pe față legat de gazele naturale din Marea Neagră. S-a semnat un deal, un contract, între statul român, Romgaz și OMV, să se facă aceste gaze, care acum au o valoare inestimabilă în criza energetică existentă. OMV este cel care trebuie să conducă operațiunea, adică să conducă proiectul, așa este contractul. Termenul limită pentru a anunța decizia de investiție – da sau nu – este 31 decembrie anul acesta. OMV a anunțat că ei vor lua decizii abia în vara anului viitor, ceea ce înseamnă că nu respectă contractul”, a spus Andrei Caramitru.
UPDATE ora 17:00 – Siegfried Mureșan, europrlamentar PNL, vine cu o veste bună: „Votul privind aderarea României la spațiul Schengen este pe agenda Consiliului Justiție și Afaceri Interne de mâine”
Europarlamentatul PNL Siegfried Mureșan susține, printr-o postare pe Facebook, că votul privind aderarea României la spațiul Schengen este pe agenda Consiliului Justiție și Afaceri Interne de joi, 8 decembrie.
„În ultimele luni, România a fost deschisă și a lucrat strâns cu instituțiile europene și cu autoritățile din Suedia, Olanda și Austria. Am răspuns tuturor îngrijorărilor și am demonstrat că țara noastră merită să fie în Schengen. Am convins Suedia și Olanda să-și întoarcă votul și să ne sprijine. Lucrăm în continuare îndeaproape cu autoritățile din Austria. Continuăm munca pentru a obține cât mai curând un rezultat pozitiv privind aderarea țării noastre cu drepturi depline în spațiul Schengen”, a scris politicianul pe rețeaua de socializare.
UPDATE ora 15.00 – Cum Viena continuă să nu facă niciun pas înapoi în privința refuzului intrării României în Schengen, ministrul Turismului își îndeamnă conaționalii să nu mai meargă la schi în Kitzbuhel și celelalte stațiunii din Austria.
În context, Daniel Cadariu arată că există și alte țări europene care oferă condiții excelente pentru practicarea sporturilor de iarnă. Vorbind la Digi 24, Daniel Cadariu a declarat că, anual, 370.000 de turiști români iau drumul Austriei, iar principala țintă o reprezintă pârtiile de schi de acolo. Pe de altă parte, ministrul PNL compară această cifră cu numărul austriecilor care ne vizitează țara, iar raportul este clar în defavoarea României.
UPDATE ora 14.00 – Generalul Ștefan Dănilă, fost şef al Statului Major General al Armatei, susține că posibilitatea de a fi rupți de Bulgaria este una foarte mare, însă, mergând pe linia acestui scenariu, România va primi, de fapt, „mărul otrăvit.”
„Posibilitatea de a fi rupți de Bulgaria este foarte mare, pentru că, în felul acesta, de fapt, noi primim «mărul otrăvit». Adică, o sarcină foarte mare pe noi va fi de a securiza frontierele și pe Sud și pe Est, pentru a proteja Schengen-ul. Față de varianta în care am intra la pachet cu Bulgaria, noi am avea și Sudul, nu doar partea de Est și Nord.
În cazul în care suntem decuplați de Bulgaria, nu intră în Schengen-ul terestru nici Grecia. Pentru că intrarea la pachet a României și Bulgariei înseamnă și intrarea Greciei în Schengen. Poate că, în felul acesta, se explică într-un fel problema expusă de austrieci – că odată intrate în Schengen Bulgaria și României, fluxul de migranți va fi mai mare, pentru că dinspre Grecia se va circula liber în spațiul Schengen, adică în Europa Centrală și de Vest.
Știm din 2015 ce probleme au fost cu fluxul de migranți care au venit dinspre Turcia și Grecia, mai ales dinspre Grecia. Pe unde au trecut? Ei nu au trecut prin România, au trecut prin Bulgaria, dar au mers mai mult pe un drum cât mai scurt către Schengen, de fapt, către Europa de Vest, și asta însemna în momentul respectiv chiar trecea prin Serbia. Dar le-a fost mai ușor să treacă prin Serbia către UE și sârbii le-au favorizat trecerea pentru a nu rămâne la ei”, a explicat generalul Ștefan Dănilă.
UPDATE ora 12:30 – Nicolae Ciucă: Vom cere vot pe aderarea la Schengen în Consiliul JAI. Blocarea aderării României nu va aduce răspunsurile căutate de Austria. Suntem hotărâți să mergem până la capăt
Premierul Nicolae Ciucă a spus, miercuri, că blocarea aderării României la Schengen nu va aduce răspunsurile căutate de Austria, în condițiile în care această țară este singurul stat european care se opune accederii țării noastre la Spațiul Schengen.
„Cu o zi înainte de Consiliul JAI de la Bruxelles, care reunește miniștrii de interne ai statelor membre, continuăm să facem energic și folosind toate canalele, nivelurile și instrumentele disponibile, eforturi pentru a obține rezultatul dorit de România”, a spus, miercuri, Nicolae Ciucă, într-o declarație de presă.
La acest moment, toate statele membre susțin România la avansarea aderării, inclusiv Olanda și Suedia, cu excepția Austriei, spune premierul.
„Avem inclusiv susținerea fermă a Franței și Germaniei, reconfirmată la toate nivelurile. Referitor la Austria, putem afirma că am avut întâlniri la nivelurile cele mai înalte: președintele României cu cancelarul Austriei, miniștri de interne și experți tehnici. Datele, inclusiv de la instituțiile europene Frontex, confirmă că România nu se află pe fluxurile de migrație care să genereze probleme.
Practic, nu putem vorbi despre o justificare reală în acest moment. Înțelegem cu toții că problema migrației ilegale este foarte sensibilă politic în multe state membre și că este nevoie de măsuri mai eficiente, însă blocarea aderării României la Schengen nu va aduce răspunsurile căutate de Austria”, a adăugat șeful Executivului.
UPDATE ora 11:30 – România va cere un vot pe aderarea la Schengen la Consiliul JAI de joi
România va cere un vot pe aderarea la Schengen la consiliul JAI de joi, afirmă surse guvernamentale.
„România va cere un vot pe aderarea la Schengen la Consiliul JAI de mâine (joi – n.red.). Rămânem ferm angajaţi în negocieri”, au declarat surse guvernamentale.
Potrivit sursei citate, autorităţile de la Bucureşti vor negocia „până în ultimul moment”. De altfel, acest lucru a fost precizat de președintele Klaus Iohannis încă de marți.
UPDATE 10:30 – Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, va participa la Consiliul JAI și la lucrările Consiliului de Afaceri Generale
Ministerul Justiţiei informează că, în perioada 7 – 14 decembrie, ministrul Justiţiei va face o deplasare la Bruxelles unde va participa la lucrările Consiliului JAI (Justiţie) şi la lucrările Consiliului de Afaceri Generale (CAG).
De asemenea, în marja şi în perioada dintre cele două consilii, ministrul Justiţiei va avea, la Bruxelles şi Luxemburg, o serie de întâlniri bilaterale cu omologi din alte state membre şi oficiali ai UE.
În cadrul Consiliului JAI (Justiţie), ministrul Justiţiei va prezenta poziţia României cu privire la instrumentele juridice şi politicile europene în domeniul Justiţiei aflate pe agenda Consiliului, în conformitate cu mandatul aprobat de Prim-Ministru.
În cadrul CAG, ministrul Justiţiei va face o prezentare a progreselor înregistrate de România în domeniul Justiţiei în cadrul Mecanismului „Rule of Law” şi va răspunde întrebărilor adresate de miniştrii de externe şi ai afacerilor europene prezenţi în CAG pe marginea raportului, conform procedurii parcurse de toate celelalte state membre ale UE.
De asemenea, în această perioadă, ministrul Justiţiei va avea o serie de întâlniri bilaterale cu oficiali ai Comisiei Europene, Parlamentului European, miniştri de Justiţie din alte state membre UE şi Procurorul General EPPO, a transmis, miercuri, într-un comunicat de presă, Ministerul Justiţiei.
UPDATE ora 09:00 – Rareş Bogdan: Dacă Austria vrea să se facă de râs în faţa întregii Europe şi să afecteze întreaga coeziune europeană, trebuie să mergem până la capăt/ Am un optimism rezervat, nu am certitudini
Europarlamentarul Rareş Bogdan susţine menţinerea pe ordinea de zi a reuniunii de joi a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) a punctului privind aderarea României la Spaţiul Schengen.
Dacă Austria vrea să se opună şi vrea să se facă de râs în faţa întregii Europe şi să afecteze întreaga coeziune europeană, trebuie să mergem până la capăt şi România trebuie să intre în JAI-ul de joi”, a declarat marţi seară, la Digi 24, eurodeputatul liberal Rareş Bogdan.
ȘTIRE INIȚIALĂ
Austria rămâne fermă pe poziții și refuză intrarea României în Spațiul Schengen
Cu o zi rămasă până la Consiliul JAI, avem o singură certitudine: decizia Austria de a bloca aderarea României la Spațiul Schengen. Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a declarat că țara sa se opune integrării României în Spațiul Schengen.
„Ministrul de Interne a precizat clar. Nu există o aprobare din partea Austriei pentru extinderea cu Bulgaria și România. Este nevoie de mai mult timp. Avem 75.000 de imigranți ilegali neînregistrați în Austria. Asta înseamnă că au sărit granița externă a Uniunii Europene și au ajuns într-o țară internă, așa cum e Austria. Trebuie întâi să răspundem la aceste întrebări de securitate”, a spus Nehammer.
Lucian Bode îi dă replica lui Karl Nehammer: Problemele de migrație ale Austriei nu pot fi imputate României
Problemele de migraţie cu care se confruntă Austria nu pot fi imputate României, afirmă, marţi, ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode. Reacția lui vine după ce Viena a spus că țara noastră nu îndeplinește condiţiile pentru aderarea la spaţiul Schengen.
„În mod categoric, țara noastră nu poate fi sancționată nemeritat și nejustificat pentru această situație. Nu prin România trece fluxul migratoriu și nu România este generatoarea acestui flux.
Fără doar și poate, România îndeplinește toate condițiile tehnice pentru aderarea la spațiul Schengen. Rapoartele rezultate în urma celor două misiuni de evaluare ale României au fost pozitive și au fost dezbătute în grupuri de lucru inclusiv cu participarea reprezentanților Austriei.
De altfel, la ultima întâlnire dintre reprezentanții celor două ministere de interne (Viena, 5 decembrie 2022), statisticile generale referitoare la migrație, rute, returnări, înregistrarea migranților în sistemele europene care au fost prezentate, au fost confirmate de partea austriacă”, a scris, marți, pe Facebook, Lucian Bode.
Klaus Iohannis: „Este încă nevoie de negocieri”
Președintele Klaus Iohannis a declarat, marți, pe ultima sută de metri înaintea deciziei așteptate în cazul aderării României la Spațiul Schengen, că oficialii statului încă negociază pentru a ajunge la acest rezultat.
Întrebat de jurnaliști care sunt șansele ca România să adere la Spațiul Schengen, șeful statului a răspuns că „încă se discută, se negociază”.
Joi, această chestiune se va afla pe masa Consiliului în format JAI de miniștri de Interne și de Justiție. Acolo sigur se va discuta in extenso această chestiune. Până atunci este încă nevoie de negocieri, încă se discută pe textul acelei decizii și noi suntem angajați să stăm hotărâți până în ultimul moment și să ducem decizia acolo unde dorim noi”, a afirmat șeful statului în declarațiile de presă susținute înaintea participării la Summitul Uniunea Europeană – Balcanii de Vest.
De ce nu a intrat România până acum în Schengen
Cu toate că Bulgaria și România îndeplinesc criteriile necesare pentru aderarea cu drepturi depline, spațiul Schengen nu a fost extins în aceste două țări, deoarece guvernele naționale ale UE trebuie să decidă în unanimitate intrarea statelor noi în zona fără frontiere. Prin votul lor din 18 octombrie 2022, eurodeputații au reiterat cererea de admitere a celor două țări în spațiul Schengen cât mai curând posibil, subliniind că libertatea de mișcare se află în centrul proiectului UE.
Drumul României spre Schengen, după 11 ani de așteptări, nu duce lipsă de provocări, după pozițiile exprimate de oficiali din Olanda, Suedia și, cel mai recent, Austria.
Într-unul dintre scenariile avansate recent de europarlamentarul român Victor Negrescu, acesta preciza că se evaluează inclusiv decuplarea Bulgariei de România.
Europarlamentarul Cristian Bușoi și-a exprimat recent încrederea și optimismul cu privire la aderarea României în Spațiul Schengen, într-un interviu pentru GÂNDUL EXCLUSIV.
În cazul Croației, pe 10 noiembrie 2022 Parlamentul și-a dat acordul pentru cererea de aderare a Croației la spațiul Schengen până la finele lui 2022.
Condițiile de aderare la spațiul Schengen
Pentru a fi acceptat în Schengen, sunt obligatorii următoarele condiții:
- țările trebuie să își asume responsabilitatea pentru controlul frontierelor externe ale UE
- țările trebuie să aplice un set comun de norme Schengen, cum ar fi controlul frontierelor terestre, maritime și aeriene, precum și emiterea de vize Schengen
- țările trebuie să se conecteze și să opereze Sistemul de Informații Schengen (SIS)
Potrivit Parlamentului European, peste 1,25 miliarde de călătorii au loc anual în spațiul Schengen. Controalele interne la frontieră au fost abolite în această zonă, dar statele și-au păstrat dreptul de a reintroduce controale temporare în cazul unor amenințări serioase la adresa politicilor publice sau securității interne.
Totuși, din 2015, pe fondul crizei migrației, precum și a creșterii amenințărilor teroriste transfrontaliere, mai multe state Schengen au reintrodus astfel de controale și chiar le-au prelungit de mai multe ori, iar pandemia de COVID-19 a reprezentat un nou motiv pentru a le reintroduce.
În acest context, la sfârșitul anului trecut, Comisia Europeană a propus revizuirea regulilor ce guvernează spațiul Schengen, pentru a se asigura că reintroducerea controalelor interne rămâne o măsură de ultimă instanță și pentru a încuraja folosirea unor măsuri alternative, cum ar fi controale specifice de poliție și o cooperare îmbunătățită a forțelor de poliție.
„Parlamentul European are în lucru această propunere. Deputații europeni au obiectat în repetate ocazii împotriva reintroducerii frecvente a controalelor, care împiedică libera circulație a persoanelor în UE”, a transmis Legislativul comunitar.