Odiseea PROTOCOALELOR continuă: CCR a amânat dezbaterea pe SESIZAREA Camerei Deputaților pe marginea conflictului între Parlament și Ministerul Public

Ședința a fost amânată deoarece Florin Iordache, cel care a semnat sesizarea la CCR, nu a putut participa la ședința de miercuri pentru a susține punctul de vedere al Parlamentului. Sesizarea a fost semnată de vicepreședintele Camerei Deputaților deoarece în ziua respectivă președintele forului inferior al Legislativului, Liviu Dragnea, i-a delegat acestuia atribuțiile funcției.

„Cerere de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de-o parte, și Parlamentul României, Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, cerere formulată de Președintele Camerei Deputaților”, prevede ordinea de zi a ședinței de miercuri a CCR, potrivit site-ului instituției.

Pe 8 octombrie, Camera Deputaților a sesizat Curtea Constituțională a României cu privire la un posibil conflict juridic între Parlament și Ministerul Public, legat de protocoalele SRI-Parchetul General.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Pe 20 ianuarie se resetează TOATĂ lumea”

16:30

ACTUALITATE Victor Ponta: „America nu mai e CONDUSĂ de la Washington, ci de la Mar-a-Lago”

16:08

Punctele de vedere au fost trimise de către părțile implicate în conflict pe 22 octombrie, termen fixat de Curtea Constituțională. În ședința de miercuri a CCR părțile își vor susține punctele de vedere.

„Având în vedere că Ministerul Public- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin semnarea protocoalelor secrete cu Serviciul Român de Informații, și-a încălcat propriile competențe constituționale, și, uzurpând competențele Parlamentului, a învestit Serviciul Român de Informații cu competența de a desfășura activități specifice organelor de cercetare penală, fapt interzis expres de legiuitor prin legea 42/1992 privind organizarea și funcționarea SRI”, se arată în sesizarea Camerei Deputaților, la CCR obținută de MEDIAFAX.

Sursa citată precizează că aceste protocoale secrete clasificate dintre Ministerul Public și SRI nici nu au fost comunicate instanțelor și nici nu au fost făcute publice, cu atât mai mult nu au fost publicate în Monitorul Oficial.

Aceasta situație a dus la:

„a) Desfășurarea urmăririi penale și restrângerea de probe de către lucrătorii SRI și parchete pe baza unor norme/reguli secrete, care, din punct de vedere juridic, sunt inexistente atâta timp cât Constituția reglementează strict și expres modul de adoptare și intrare în vigoare a legilor și condiționează existența acestora de publicare în Monitorul Oficial.

b) Imposibilitatea persoanelor acuzate de a invoca, pe durata urmăririi penale sau a judecății, excepțiile nulității prevăzute de Codul de Procedură privind modul nelegal de administrare a probelor, nulități pe care legiuitorul le-a prevăzut în lege în vederea protejării dreptului constituțional al persoanei la apărare, la un proces echitabil

c) Imposibilitatea instanțelor de a se pronunța efectiv pe legalitatea acestor probe de a le cenzura, din moment ce, în afara Ministerului Public și a SRI, conținutul protocoalelor era necunoscut nu doar celorlalte părți din proces, ci și judecătorilor”, se arată în sesizare.

Procurorii generali, de la data semnării protocoalelor din 2009 și 2016, adică Laura Codruța Kovesi și Augustin Lazăr, ar fi uzurpat competența Parlamentului prin semnarea protocoalelor, conform sursei citate.

Sesizarea face referire la toate prevederile legale post-decembriste care au scos serviciul secret din zona juridică.

„Abia în 2016, prin Ordonanța 6/2016 despre care s-a discutat în spațiul public, SRI a primit competențe de organ de cercetare penală specială, cum era în perioada comunistă însă și acestea în limitele e care le vom expune, limite depășite de protocolul din 2016”, prevede documentul obținut de MEDIAFAX.

Sesizarea conține istoricul celor două protocoale încheiate între Parchetul General și SRI (2009 și 2012). Legat de cel din 2009, în sesizarea transmisă la CCR se arată că: „legea nu definește categoria „infracțiunilor ce au corespondent în amenințările la adresa siguranței naționale, distinct de >, iar definiția dată noțiunii de siguranță națională a fost la rândul său extinsă prin decizii secrete ale CSAT. (…) Cu alte cuvinte, PÎCCJ a reinviat o normă comunistă abrogata, repunând SRI în competențele vechii Securități comuniste, contrar voinței Parlamentului, care a legiferat în sensul repunerii justiției de vechile practici staliniste”.

Legat de protocolul Ministerul Public- SRI, din anul 2012, în documentul menționat se arată că: „extinde cooperarea SRI – Ministerul Public dincolo de limitele prevăzute de OUG6/2016”.

„Protocolul din 2016 reia practica vechiului protocol din 2009, prin care procurorii raportau SRI modul de valorificare a informaiilor primate. Prin această prevedere, procurorii devin subordonații ofițerilor de informații”.

Alte prevederi din sesizarea Camerei Deputaților:

„-Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor există și funcționează în afara >, așa cum este definitită în Constituție și jurisprudența CCR să fie emisă/ adoptat de organul legiuitor, să fie făcută publică, accesibil, prebizibilă și clară.

-Încălcând într-un mod brutal, subversiv și ascuns competențele Parlamentului, cu consecințe directe inclusiv în planul drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.

-Acționând în > secretă cu SRI în cadrul proceselor penale, în baza acestor protocoale, Ministerul Public a încălcat separația puterilor și voința legiuitorului, acesta nemaisupunându-se Constituției și legii, ci unor protocoale secrete ce adaugă la lege.

– Chiar dacă protocoalele au fost denunțate, așa cum susține actuala conducere a Ministerului Public și SRI, efectele lor continuă să se producă atât în proceduri judiciare în curs de desfășurare, cât și în cele finalizate.

-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a încălcat brutal principiul colaborării loiale dintre puterile statului.

-Prin ascunderea existenței protocoalelor cu SRI față de instanțele de judecată, PÎCCJ a împiedicat în mod indubitabil judecătorii să facă un control complet cu privire la legalitatea și temeinicia TUTUROR probelor obținute, viciind în acest mod actul de judecată și împiedicând instanțele să judece în mod independent și imparțial”.