Chiar dacă a ținut să reitereze faptul că nu va candida la alegerile parlamentare din partea niciunui partid, premierul Dacian Cioloș a lansat luni platforma pe care a anunțat-o săptămâna trecută, prin care vrea să vină cu soluții pentru continuarea proiectelor sale după alegeri și care va constitui o bază de discuții cu partidele. Documentul nu vine ca un program de guvernare, spune Cioloș, ci ca „un proiect de guvernare după alegerile din 11 Decembrie 2016, ar trebui dezvoltat în baza unor principii asumate public, susținute de partidele, de oamenii politici, de grupurile civice sau organizațiile societății civile, de oamenii de afaceri, de fiecare dintre noi, cei care credem că această schimbare e necesară”.
Primul dintre cele zece principii pe care Cioloș le-a vrut incluse în platforma „#Romania100 – România la 100 de ani – 10 principii ale unei guvernări pentru cetățeni” este eliminarea corupției: „Nicio forță politică din România nu trebuie să pună opreliști luptei împotriva corupției, să slăbească justiția și statul de drept. Corupția înseamnă sărăcie, corupția ne condamnă la subdezvoltare. De aceea, lupta împotriva corupției trebuie asumată de fiecare dintre noi, la nivel individual, cu conștiința că, în momentul în care unul dintre noi dă sau primește mită, cere sau oferă un drept necuvenit, devine parte a sistemului care corupe și ucide România. La 100 de ani, România are nevoie de o justiție puternică, independentă”, se arată la primul punct al proiectului asumat de Dacian Cioloș.
Premierul Dacian Cioloș a atras atenția, în repetate rânduri, asupra politicienilor „penali”, iar în platforma postată online subliniază încă o dată faptul că, după scrutinul din 11 decembrie, „România riscă să aibă în prima linie, să fie condusă de oameni politici cercetați penal, cu condamnări penale, oameni care nu mai pot reprezenta viitorul”. Proiectul, lansat și în perspectiva aniversării a 100 de ani de la Marea Unire, arată că „România merită o clasă politică cinstită, care să devină un model de etică și onestitate, nu de populism și demagogie. Merită un Parlament ai cărui membri respectă justiția, care țin cont de nevoile și de așteptările societății, care lucrează pentru țară, nu pentru interese private. România are nevoie de oameni politici, demnitari și oameni de stat vizionari, în serviciul cetățenilor”.
Dacian Cioloș a ținut să includă în lista proiectelor pe care le vrea continuate cu sprijinul partidelor și înlăturarea birocrației, de care arată că s-a lovit în mandatul său, un „aparat administrativ opac, nereformat și puternic politizat”. Primul ministru le cere, astfel, partidelor să continue reforma administrației pe care Cabinetul tehnocrat a început-o și să construiască un „corp administrativ competent, integru” care să respecte cetățenii și să inspire încredere și respect.
Un alt obiectiv pe care Cioloș îl vrea îndeplinit după formarea noului Guvern este crearea mai multor locuri de muncă, pentru a menține creșterea economică și, implicit, pentru stimularea măririlor de salarii și pensii.
„Crearea de noi locuri de muncă trebuie să fie obiectivul principal al guvernului, preocuparea permanentă a decidenților politici. Pentru aceasta avem nevoie de investitori, de capital autohton consolidat dar și de capital de peste hotare. Oamenii trebuie să-și găsească de muncă nu numai la București, în Cluj sau în Timiș, dar și în Botoșani, Vaslui sau Dolj”, explică Cioloș în textul platformei #Romania100 – România la 100 de ani – 10 principii ale unei guvernări pentru cetățeni”.
În continuarea Pachetului anti-sărăcie, lansat de Guvernul Cioloș în luna februarie, platforma susținută de premier arată că România are nevoie să reinventeze conceptul de „incluziune socială”, pentru că aproape jumătate din populația țării trăiește în sărăcie, iar unul din trei copii abandonează școala.
„Avem unul dintre cele mai ineficiente sisteme de asistență socială din Europa. În loc să fie sprijiniți, cei mai săraci dintre noi sunt puși pe drumuri, sunt folosiți ca masă de manevră electorală. România are nevoie de un nou concept de incluziune socială, bazat pe activarea economică a celor în nevoie. Trebuie să continuăm reforma asistenței sociale, să promovăm pachete de sprijin integrat pentru oamenii săraci și pentru familiile lor, care să ducă la o reală integrare în societate: locuri de muncă, sănătate, școală pentru toți”, notează al cincilea principiu din programul propus de Cioloș partidelor.
„La aproape 100 de ani de la Marea Unire, România nu are o autostradă care să treacă munții. Polul sărăciei din Europa este la noi și există dezechilibre majore de dezvoltare între regiuni”, arată Dacian Cioloș la punctul privind economia competitivă.
„În România de azi avem un sistem de educație în mare parte decredibilizat de interese partinice și de non-valori, subfinanțat, un sistem în care dascălii onești sunt sufocați de hățișuri de interese. Avem un sistem care îi exclude pe cei săraci sau pe cei din zonele rurale, în care liceele tehnice și agricole au fost neglijate, în care multe universități au devenit fabrici de diplome”, arată Cioloș, care vrea să „scoată politica din școli”, să dezvolte învățământul tehnic și agricol, pentru că astfel cei care ar ieși de pe băncile școlii ar fi direct cuplați la economie și ar intra mai ușor în câmpul muncii.
Ce-i mai lipsește României este un sistem de sănătate bine pus la punct, arată premierul, pentru că în țara noastră nu s-au mai construit spitale în ultimii 26 de ani și nici nu a fost elaborat un plan de dezvoltare, de modernizare a infrastructurii spitalicești. Tot de corupție și politic se leagă și deficiențele sistemului de sănătate, crede Cioloș, care propune pentru următorul Executiv lansarea unui „program de modernizare a infrastructurii spitalicești, un plan național de resurse umane pentru reprofesionalizarea administrației și a managementului în sistemul medical din România, un sistem transparent, meritocratic, etic, care să pună pacientul în centrul său”, atât la sate, cât și în orașe.
Dacian Cioloș se referă și la rolul pe care îl ocupă România în UE și în NATO, arătând că țara noastră trebuie să se decidă ce alege: „o Europă a populismului, etnocentrismului și demagogiei sau o Europă a democrației, toleranței și prosperității”. Primul ministru s-a concentrat asupra președinției Consiliului Uniunii Europene pe care România o va prelua în 2019 și a ținut să precizeze că acela va fi momentul în care putem arăta că suntem un stat puternic, care contează în ansamblul Uniunii: „Avem forța și oportunitatea să arătăm că România este un stat membru puternic și să construim Uniunea Europeană alături de nucleul dur al celor care doresc să țină împreună Europa. Avem forța de a deveni ancora din Est a Europei unite. Avem forța să rămânem cel mai de încredere partener din Europa de Est al Statelor Unite ale Americii”.
„Cei mai mulți dintre românii plecați să muncească în străinătate fac asta pentru că și-au pierdut încrederea că acasă se poate mai bine. Avem datoria de a le respecta decizia, de a-i proteja și sprijini acolo unde au ales sa trăiască, dar și obligația de a nu-i înstrăina de țară și de a-i încuraja să se întoarcă acasă”, notează Cioloș în ultimul punct al platformei propuse partidelor politice.
Cum vede Cioloș primele 100 de zile ale viitorului Guvern
La nivel de proiecte naționale și inițiative legislative pentru primele 100 de zile ale viitorului Executiv, Dacian Cioloș vine cu o listă de priorități, prima dintre ele fiind chiar reorganizarea Guvernului, în așa fel încât Executivul să funcționeze cu un număr mai mic de miniștri, cu ministere comasate și cu un număr redus de agenții de implementare și reglementare. Acest lucru s-ar putea face prin modificarea Legii 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului, astfel încât să includă un model de organizare internă pentru fiecare minister, cu explicarea competențelor, pentru a elimina riscul suprapunerii de atribuții. Pentru viitor, premierul și-ar dori și transformarea într-o instituție a Comisiei de Tăiat Hârtii, care să-și continue activitatea în cadrul Cancelariei Guvernului.
O altă propunere se referă la strategiile guvernamentale, politicile publice și proiectele legislative care să treacă printr-o primă evaluare de impact la momentul adoptării lor sau odată la 3 ani și, în cazul în care nu se dovedesc eficiente, să fie eliminate imediat.
Cioloș mai propune ca în primele 100 de zile să se facă și consolidarea tuturor fondurilor naționale și europene destinate dezvoltării și o reală abordare multianuală a utilizării acestora. Fondurile bugetare care distribuie bani fără proiecte sau planuri de dezvoltare si mecanisme de control, impredictibil, pe baza clientelismului politic trebuie desființate. „Cheltuielile publice clar prioritizate, cu evaluarea impactului. Trebuie operaționalizată și întărită instituțional la nivelul Cancelariei, unitatea de evaluare a investițiilor publice. Toate investițiile guvernamentale trec prin acest filtru”, propune premierul.
Propuneri legislative
Din punct de vedere legislativ, Dacian Cioloș crede că viitorul Executiv ar trebui să treacă la modificarea Legii 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici pentru introducerea unor criterii noi de recrutare, evaluare și stimulare a acestora, a Legii-cadru 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice pentru eliminarea discrepanțelor și discriminărilor între diferitele sectoare ale sectorului public. În plus, premierul se referă și la Operaționalizarea Strategiei Naționale Anticorupție, întărirea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), Pact multianual pentru finanțarea și întărirea sistemului judiciar.
Cioloș își dorește și continuarea Pachetului anti-sărăcie, pentru care să fie făcută o alocare bugetară corespunzătoare, schimbări legislative, termene concrete de îndeplinire asumate anual, stabilirea unui portofoliu de proiecte de investiții de interes național, care să beneficieze de fonduri europene și buget național în domeniile sănătate, educație, infrastructură mare.
Reorganizarea Agenției Domeniilor Statului într-o structură care să permită achiziționarea de terenuri agricole, comasarea și revânzarea acestora către tineri agricultori, astfel încât să sprijine dezvoltarea agriculturii locale, este o altă propunere, care vine la pachet și cu elaborarea unor legi pentru încurajarea în agricultură a producției și comercializării (inclusiv la export) de valoare adăugată, asocierii și organizării pe filieră în agricultură și înființarea Camerelor Agricole ca structuri independente de consultanță agricolă și sprijin pentru fermieri, coordonate de aceștia.
Premierul Dacian Cioloș a anunțat săptămâna trecută că înainte de începerea campaniei electorale va prezenta „o platformă de lucru pentru perioada următoare” care să reflecte experiența acumulată și să prezinte soluțiile de avut în vedere după alegeri, proiect ce va constitui o bază de discuții cu partidele. Șeful Executivului a reiterat că nu va candida, dar a admis, într-un interviu oferit Digi 24, că va veni în săptămânile viitoare cu un proiect pe care îl va prezenta partidelor și opiniei publice.
„Eu am mai spus-o public că nu o să candidez, dar asta nu mă împiedică să am păreri, puncte de vedere, despre cum ar trebui continuate lucrile, pornind de la experiența acumulată în acest an și de la ceea ce am văzut în anii trecuți. Îmi propun în perioada imediat următoare să vin cu aceste principii, cu aceste valori, cu proiectele pe care le-am început și care din punctul meu de vedere ar putea fi continuate și în măsura în care va exista o susținere a acestor proiecte – nu cu un program de guvernare, care e apanajul partidelor care participă la alegeri – dar cu o astfel de platfomă, cu un astfel de proiect care să reflecte cumva experiența pe care am acumulat-o în acești ani și – să spun așa – legământul pe care l-aș lăsa pentru perioada următoare, dar cu asta da, cu asta pot să contribui la dezbaterea care va avea loc în perioada următoare”, a detaliat Cioloș.
Întrebat dacă exclude să fie premier al unui guvern PNL- USR, el a afirmat că nu a discutat cu partidele acest aspect. El a susținut că îl interesează doar să își vadă continuate „lucurile bune” începute „dintr-o poziție sau alta”.
Primul-ministrul a menționat, la întrebările moderatorului, că discuțiile cu PNL sau USR – care au anunțat că îl susțin pentru un nou mandat – ar putea avea loc după ce își va prezenta viziunea de viitor. „Nu (m-am întâlnit cu partidele, n.r.) pentru că am avea putea avea discuții după ce o să prezint acest proiect”, a precizat el.
Întrebat despre declarațiile de susținere ale celor două partide, Cioloș a insistat însă că întâi „trebuie mers la alegeri și trebuie mers cu un program de guvernare și să câștigi alegerile respective”.
„Din punctul meu de vedere, dincolo de ceea ce afirmă PNL și USR acum, e important să avem o discuție pe niște principii, valori, pe niște teme mari pe care și eu cred că ar trebui să lucrăm în perioada următoare și apoi cetățenii trebuie lăsați să decidă dacă aceste valori, principii, teme pot face obiectul unui program de guvernare”, a explicat el.
Președintele Klaus Iohannis i-a recomandat președintelui USR, Nicușor Dan, să îi transmită direct premierului Dacian Cioloș propunerea formațiunii pe care o conduce de a-și prezenta proiectele pentru ca partidele să se pronunțe dacă îl susțin pentru un nou mandat.