Cristian Ghinea, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a anunțat, luni, că România a trimis Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) la Bruxelles.
Am trimis PNRR la Bruxelles, adică în sistemul informatic al Comisiei Europene. La ora 15.30 am terminat de uploadat cele 240 de fişiere care înseamnă acum PNRR, împărţit pe aproape 30 de capitole”, a spus ministrul Cristian Ghinea, într-un mesaj video postat pe Facebook.
Un sumar executiv al PNRR cuprinde următoarele capitole transversale: Legătura cu semestrul european, Egalitatea de şansă şi gen, Coerenţă, Consistenţă, Complementarităţi, Consultarea, Implementare şi audit, Comunicare.
Ministrul precizează că pentru secţiunea Transporturi s-au trimis şase variante de lucru la Comisia Europeană.
„Este o muncă enormă depusă de colegii mei. În ultima săptămână, am stat aici până la 12, 01 noaptea. (…) Suntem aproape de capătul drumului. În acest moment, România are PNRR oficial depus. Urmează evaluarea Comisiei Europene. Vom avea câteva luni în care vom primi scrisori de evaluare. Va trebui să decidem cum ţinem cont de observaţii, astfel încât la toamnă să avem planul aprobat şi să mergem mai departe”, a adăugat Ghinea.
Ministrul a precizat că toate documentele vor fi publicate, iar miercuri vor fi prezentate detaliile din PNRR, alături de premierul Florin Cîţu şi vicepremierul Dan Barna.
Cea mai mare alocare în PNRR o are domeniul transporturilor, urmat de fondul pentru sănătate, apoi programul pentru educație.
Alocarea pentru transportul sustenabil (rutier, feroviar, metrou) este de 7,6 miliarde de euro şi prevede: 434 de kilometri de autostradă construiţi; 625 ha de perdele forestiere liniare în lungul autostrăzilor nou construite; 45% din punctele negre ale siguranţei rutiere eliminate.
Pentru calea ferată, planurile prevăd 311 km de cale ferată modernizată, 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2, 110 km de cale ferată electrificată, 2.534 km de cale ferată pe care viteza comercială creşte cu 15% prin lucrări de reînnoire şi 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare.
La metrou, planurile includ 15,6 km de reţea nouă, 15 staţii noi şi 30 de rame noi.
Managementul apei are o alocare de 1,9 miliarde de euro, pentru două planuri de reformă şi şapte proiecte de investiţii. printre proiecte se numără construirea de reţele de apă cu o lungime de 1630 km în localităţi cu peste 2000 locuitori, construirea a 2000 km reţele de canalizare în localităţi peste 2000 locuitori şi 470 de km de reţele de canalizare în localităţi sub 2000 de locuitori, conectarea a 100.000 de gospodării la reţele de apă şi canalizare prin programul naţional Prima conectare la apă şi canalizare, precum şi realizarea cadastrului apelor.
Programul „Împădurim România şi protejăm biodiversitatea” are o alocare de 1,3 miliarde de euro, pentru 14 investiţii şi 4 reforme. Programul prevede 45.000 de hectare noi de pădure, actualizarea planurilor de management pentru 250 arii naturale protejate, precum şi 10.000 hectare habitate naturale refăcute.
Managementul deşeurilor are o alocare de 1,1 miliarde de euro pentru 2 reforme şi 3 investiţii, printre care dezvoltarea capacităţii de monitorizare şi control a Gărzii de Mediu, 550 echipamente de monitorizare a poluării aerului şi 15 sisteme judeţene de gestionare a deşeurilor modernizate.
Fondul pentru valul renovării are o alocare de 2,2 miliarde de euro, pentru 8 reforme şi 10 investiţii, printre care 1.000 – 1.500 blocuri reabilitate energetic şi 2.000 de clădiri publice reabilitate.
Alocarea pentru Energie regenerabilă şi infrastructură de gaz cu hidrogen este de 1,6 miliarde de euro, pentru 7 reforme şi 7 investiţii. Exemplele oferite de Guvern sunt dezvoltarea de capacităţi electrice din surse regenerabile: eolian: Ă1.581 MW capacitate instalată suplimentar în 2025 faţă de 2020; solar: Ă2.031 MW capacitate instalată suplimentar în 2025 faţă de 2020.
2 miliarde de euro sunt alocate pentru cloud guvernamental şi sisteme publice digitale interconectate. Programul promite legarea tuturor ministerelor şi a agenţiilor guvernamentale într-o singură reţea şi o singură bază de date interoperabilă, 5 milioane cetăţeni care vor avea cartea de identitate electronică, 30.000 de funcţionari publici instruiţi digital, 100 biblioteci finanţate ca HUB-uri de învăţare şi dezvoltare de aptitudini digitale pe tot parcursul vieţii şi 65 structuri sprijinite în domeniul securităţii cibernetice.
Reformele fiscale şi reforma sistemului de pensii au o alocare de 682 milioane euro. Printre prevederi se află limitarea pensiilor speciale, un sistem nou bazat pe o formulă stabilă de beneficii şi o indexare automată a pensiilor, precum şi reforme în politica fiscală şi adoptarea de măsuri pentru a creşte veniturile la buget, optimizarea cheltuielilor, asigurarea aplicării sustenabilităţii fiscale.
Sunt incluse în reformă îmbunătăţirea administrării marilor contribuabili, introducerea unui model mai transparent şi orientat spre servicii al administrării taxelor, implementarea analizei cheltuielilor în domeniul de sănătate şi educaţie (vor urma şi alte sectoare), precum şi introducerea unui proces de bugetare multi-anuală, mai ales pentru partea de cheltuieli.
1,7 miliarde de euro reprezintă suportul pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare, şi reforma companiilor de stat. Programul ar trebui să asigure 4.000 de contracte de finanţare pentru digitalizarea IMM-urilor, 280 de contracte de finanţare pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la bursă, un Fond de Fonduri creat, pentru digitalizare, acţiune climatică şi alte domenii de interes, garanţie de portofoliu pentru acţiune climatică, 10 institute de cercetare finanţate pentru excelenţă, printr-un proiect pilot, şi reforma companiilor de stat.
Fondul local pentru tranzitia verde şi digitală are o alocare de 2,1 miliarde euro şi promite legislaţie pentru zonele metropolitane funcţionale, pentru politica urbană a României, o nouă strategie naţională pentru locuire, proiecte pentru mobilitate verde (autobuze electrice, piste biciclete, benzi dedicate, staţii de încărcare) şi pentru digitalizare în localităţi, un program pentru locuinţe sociale şi pentru tineret, alături de 3.000 de kilometri de trasee velo paneuropene.
Alocarea pentru turism şi cultură este de 200 de milioane de euro, pentru 12 trasee culturale dezvoltate şi marcate, 8 muzee construite/reabilitate şi puse în valoare, şi pentru certificarea a 20 destinaţii turistice verzi, atfel încât 15 milioane de turişti români şi 4 milioane de turişti străini vor vizita ţara, anual.
Fondul pentru spitale şi pentru creşterea accesului la sănătate are o alocare de 2,4 miliarde euro, pentru 30 de spitale extinse sau renovate, 200 de centre comunitare construite sau renovate, cu dotări noi şi personal. 3.000 de cabinete ale medicilor de familie vor fi dotate, precum şi 10 secţii de terapie intensivă pentru nou-născuţi, inclusiv cu ambulanţă transport nou-născuţi (pentru centrele regionale).
Reformele din domeniul social au o alocare de 233 de milioane de euro, pentru centre de zi pentru prevenirea abandonului familial, pentru crrearea unui venit minim de incluziune, precum şi pentru un sistem de tichete pentru formalizarea muncii.
Reforma administraţiei publice, întărirea dialogului social şi creşterea eficienţei justiţiei are o alocare de 137 de milioane de euro. Prevederile sunt: o nouă Strategie Naţională Anticorupţie, adoptată până la sfârşitul anului 2021, p nouă Strategie privind dezvoltarea sistemului judiciar pentru perioada 2022-2025, adoptarea „Legilor justiţiei”, revizuirea şi actualizarea legislaţiei privind cadrul de integritate, o creştere cu aproximativ 50% a valorii bunurilor indisponibilizate şi administrate de ANABI, implementarea a aproximativ 70% din măsurile prevăzute în noua strategie anticorupţie până la 31 decembrie 2025, precum şi actualizarea cadrului legal în domeniul integrităţii, până în anul 2024.
Alocarea pentru România educată este de 3,6 miliarde de euro. 2.400 de elevi vor beneficia de sprijin să intre în programe de studiu în regim dual, 50 de şcoli vor fi construite, neutre energetic, 2.000 de microbuze verzi vot fi achiziţionate pentru transportul elevilor, 83.000 de săli de clasă vor fi dotate cu mobilier, Vor fi achiziţionate 1.150 SMART Lab-uri achizitionate pentru unitatile de invatamant de nivel gimnazial si liceal, 6.000 de şcoli au primit resurse şi tehnologie pentru dotarea laboratoarelor de informatică şi pentru derularea învăţării în format virtual, iar 130 de creşe vor fi construite şi operaţionalizate.