Prima pagină » Știri politice » Operațiunea „poșeta, Geantă și ghiozdanul”. Care a fost FACTURA lansării Elenei Udrea în marș prin București

Operațiunea „poșeta, Geantă și ghiozdanul”. Care a fost FACTURA lansării Elenei Udrea în marș prin București

Am numit-o Operațiunea „poșeta, Geantă și ghiozdanul". Pentru că la asta s-a rezumat, în esență, lansarea oficială, în stradă, a Elenei Udrea către Cotroceni. PMP. Un partid ca o poșetă. La lansarea către Cotroceni, Elena Udrea a decis s-o țină goală. A scos din ea toți mărunții - 20.000 de euro - și cu ei a cumpărat 5.000 de ghiozdane și câteva poze splendide cu copii triști, aduși ca altădată la practica agricolă, să plece cu sacoșa de cartofi acasă. Peste ghiozdane l-a pus șef tocmai pe domnul Geantă, vechi camarad din PDL.

Zi mare. PMP se aruncă într-un marș și pro și contra deopotrivă. „Este un marș de protest împotriva proastei guvernări și pentru locuri de muncă”, anunță dârză Elena Udrea, tocmind un bătrânel cu portavoce și listă de lozinci scrise de alții să le recite în cascadă. La ora prânzului, urcată pe botine cu platformă și ținte argintii, strânsă la mijloc într-un cojocel adus anume de la Sâmbra Oilor, are de dus de la Univesitate la Piața Victoriei un șir de activiști care o urmează instinctiv pas cu pas. Sunt 5.000 de oameni și tot atâtea veste ori tricouri cu chipul, cu numele ei. Surprins de generozitatea PMP, un pensionar ia două, trăgându-le, în soarele amiezii, chiar una peste alta.

5.000 de inși merg legănat mânați de un pumn de gorniști cu portavoci și cu trompete. „Ponta minte, Udrea președinte”, strigă fruntea, fălindu-se cu zâmbetul de neclintit al doamnei sub rujul roz. Se filmează. Ca un antemergător viu, consiliera candidatei ia pulsul presei, de la telefon: „Se dă? Cum se vede la B1? Și la RTV?” De pe margine, trecătorii se amuză îngăduitori pe Magheru. Nici ei, nici banii care curg în sens invers până la capătul cozii, nu se văd însă la televizor: 5.000 de veste aduse din China – 10.000 de euro; mii de pancarte și pliante despre care nimeni nu pare știe unde s-au tipărit, încă 5.000 de euro, cel puțin; o scenă întinsă de Produktiv Sound & Lights, încă 2.000; pachetele de la autocare – un sendviș, „un meniu personalizat” și o bere pentru 3.000 din cei 5.000 de inși prezenți – fac încă 9.000 de euro; la urmă, Romprest leagă transpartinic lansările PSD, ACL și PMP printr-un sac de gunoi – din nou, 4-5.000 de euro.  „Partidul este abia la-nceput, n-are”, mă lămuresc oamenii lui care n-au dat decât o cotizație-simbol: 1 leu pe lună. 40.000 de membri au adunat, așa, în luna de campanie, vreo 10.000 de euro cu totul. Cam tot cât o poșetă.

Cu ce avea, de fapt, de gând să cheltuiască, Elena Udrea a luat ghiozdane. A invitat pe la partid copiii, a pus pe Facebook 16 poze, apoi l-a desemnat ca șef al operațiunii pentru întreaga țară tocmai pe domnul Geantă. De sub sacoul lui cambrat de lider PMP la București, Daniel Geantă, deputat, îndrumă masele spre veste: „Ați luat toți? Sunteți gata? Hadeți, că plecăm imediat ce ajunge doamna”. Până la ghiozdane, vestele se dau pe semnătură, ca să știe și partidul cine a fost la miting și de ce.

Întâlnirile Elenei Udrea când nu se vede la televizor

Dar doamna n-a purtat întreaga zi platforme, nici cojocelul proletar. În Nicolae Iorga 11, unde partidul nou-nouț a primit sediu RA-APPS, dau să deschid la 7 poarta. Dar e pustiu. Numai pisica neagră stă pe gard, se-ntinde, toarce. La 8 fără puțin încep să forfotească microbuze. Bărbați de la salubrizare pun umărul la dus afișe și cutii, apoi o șterg în trombă. România frumoasă face ochi mici sub vestele fluorescente de la Urban SA, firma care l-a ridicat pe domnul Geantă.

La 8 și 20 partidul se urnește. Se curăță, se spală, se strâng niște băieți. Același microbuz se întoarce. Nu mai parchează în față, ci în dos. Încarcă saci, pachete și pancarte.

Într-un Mercedes negru cu șofer apare candidata Udrea, cu tocuri cui și haină aurie. În urma-i, Eugen Tomac, șef de campanie și deputat, iese din propria mașină și o parchează pe a doamnei. Se face loc.

Două mașini opresc curând în fața porții. Un domn înconjurat de bodyguarzi este primit cu zâmbete, pe scări, de candidată. Cu o zi înainte, Antonio Lopez, secretarul general al PPE, urca pe scenă cu Klaus Iohannis. Azi e în vizită la Udrea, după ce PPE a anunțat de la Bruxelles că PMP va merge în finala prezidențialelor cu Klaus Iohannis. Prezența lui o oră la partid nu-i stingherește însă pe băieți să care zeci de saci spre microbuze.


Vizită privată. Antonio Lopez, susținător al lui Iohaannis, a stat o oră în biroul lui Udrea

O oră mai târziu, Elena Udrea se urcă iarăși în Mercedes să se coboare în popor mai pe la prânz, de pe platforme. 

Se dau veste din China. Fără număr, fără preț

În scuarul Sălii Palatului, oamenii se împing pentru o vestă chinezească, luată de la Easy Gifts. „Vreau M, nu S”. „Treceți, semnați aici”, sunt luați în evidență. „Sunt pentru toată lumea?”, răsar îngrijorări din spate. „Sunt, fără grijă”, strigă scoasă din minți Cristina, trimisă anume cu împărțitul.

Câte sunt e un mister. Saci cu câte 120 se învârt însă în toate părțile, din microbuze în mașini mai mici, din mâini de șefi în altele de subalterni. Cât au costat? Șeful campaniei, Tomac, ridică blând din umeri: „Puțin, oricum”.

Organizația de liceeni din Ilfov este și ea la datorie. Câteva zeci de metri mai departe, părinții își îmbracă odraslele în veste cu Elena Udrea ce le ajung până pe la genunchi. Le pun copiilor în mâini pancarte și îi împing în față. E ora să sosească doamna.


Veste pe semnătură. PMP-iștii n-au primit bani la vedere, dar și-au lăsat numele la partid


Se dau veste. Fiecare sac – 120. Fiecare norocos – câte două


Vestele cu „Elena Udrea președinte” aduse din China și transportate cu Cargus

„Jandarmii e cu noi”

Se vede de departe, Elenei Udrea îi place în frunte. Zâmbind, uitându-se drept înainte, în camera de luat vederi. La stânga și la dreapta i se aliniază tot partidul: Ruxandra Dragomir, Gelu Vișan, celebrul Eduard Tălmăcean, și, evident, Daniel Geantă. Alături, vine Pavelescu. Din mijlocul tovarășilor noi, Elena Udrea suflă-n fluier.


Foto: Ocav Ganea // Mediafax foto

Un noian de pași apăsați bate Magheru de la un capăt la altul. Unii se îndoaie de spate, alții strigă mimetic și, cu cât șirul merge mai mult în urmă, cam fără chef. Alții tac, așteaptă să ajungă în Piață. Cei mai flămânzi se opresc pe drum, la covrigi calzi. Ceilalți așteaptă rândul la pachete.

Aproape de Guvern, mulțimea își umflă iar plămânii: „Victor Ponta de Crăciun este porcul cel mai bun”. Până la locuri de muncă, uitate în lozinci, poporul se gândește la mâncare.

„Jandarmii e cu noi, jandarmii e cu noi”, dă omul cu textele scrise pe hârtie să îmbuneze antemergătorii. Șefului de la Ilfov nu-i place însă organizarea. „De ce nu mi-au zis? Vorbeam cu Oprea și totul mergea ca la carte. Așa… S-a dorit să iasă rău”, își varsă nervii în mustață. Mai e puțin.

„Nivelul partinic” și foamea

La Guvern, în fața scenei aduse anume spre care liderii se bulucesc, mulți mitingiști o iau direct către autocare. Un coordonator încearcă să îi stăvilească: „dacă tot ați venit până aici, măcar să stați să o ascultăm pe doamna președinte că începe acum să vorbească. Ori avem nivel partinic, ori lăsăm să se ducă de râpă țara asta…”. Un tânăr trece nonșalant. „Măi, tu nu vorbești româna?”, se enervează omul în numele nivelului partinic.

În soarele amiezii, mulțimea forfotește, în ritm cu stomacul. „Vă dau și dumneavoastră un ban oamenii ăștia de la partid?”, întreb cu oarecare teamă un PMP-ist plecat din Gorj la ora 6. „Bani? Nu cred. Dar ne dau pachete”. Omul e încrezător. Din ce știe, portbagajele sunt pline, totul e să termine Elena Udrea.

Mașina Garlic Pub trage alene, lângă autocarul de Brașov. Din portbagaj în portbagaj sunt transportate „meniuri personalizate”. „Le-au comandat cu două zile în urmă, fiecare ce-a vrut să mănânce. 65 au luat”, se face pe loc nota.

Doi puști, un el și o ea, vorbesc cu unul dintre organizatori, cam supărați că ei, bucureștenii, nu vor primi nimic. „Eu nu zic să ne dea, că eu am stat și pe stradă, să știți, am muncit. Dar m-am simțit așa…”, zice băiatul. „Puilor, ei au venit în excursie. Pe viitor, vedem cum colaborăm. La 6 e masa, să nu uitați!”, îi mai amână cu vreo patru ceasuri omul de la partid.

În difuzoare, Elena Udrea vorbește despre disperare și se aruncă într-o horă. De pe trotuare, mii de guri se grăbesc spre mașini. Omenoși, șefii de filiale scot, în sfârșit, pachetele. România frumoasă rămâne mestecând, alene, ce-o lasă inima pe doamna.


Comandă specială. 65 de meniuri personalizate au venit via Garlic Pub


Apă pentru popor. Nu înainte, ci doar după lansare


Recompensa. Cine nu a primit meniu personalizat s-a ales cu un sendviș și o bere


Poșeta, un accesoriu obligatoriu la PMP


Tineri PMP în Piața Victoriei. Foto: Andreea Alexandru // Mediafax Foto


Simpatizantă PMP, la discursul Elenei Udrea. Foto: Andreea Alexandru // Mediafax Foto

 

 

Citește și