OPERAȚIUNEA RACOLAREA s-a încheiat: Coaliția Ponta a strâns peste 350 de primari din tabăra lui Iohannis

Peste 350 primari și mii de aleși locali  – consilieri locali și județeni au plecat în ultimele 45 de zile din tabăra lui Iohannis în cea a principalului său contracanddiat, Victor Ponta. Până la OUG 55, migrația politică în administrația locală era blocată, deoarece alesul local care părăsea partidul sub sigla căruia a candidat își pierdea mandatul. Guvernul Ponta a permis aleșilor locali să opteze în termen de 45 de zile pentru partidul pe care vor să-l reprezinte, fără a mai exista sancțiunea pierderii mandatului. OUG migrației politice a fost respinsă în Parlament de Camera Deputaților, dar votul în camera decizională – Senat, a fost amânat strategic de majoritatea parlamentară după alegerile prezidențiale.

Guvernul a motivat această OUG prin blocajele existente în mai multe consilii locale și județene, după ruperea USL și apariția noului PNL. Primarii și aleșii locali au optat pentru putere, indiferent dacă ea este centrală sau locală. ACL a luat primari de la PC și PSD doar în județele unde controlează Consiliul Județean: Arad, Alba, Ilfov, și Călărași. În schimb, PNL a pierdut doi șefi de Consiliu Județean: Satu Mare și Buzău.

Până la apariția Ordonanței de Urgență, PSD a încercat să atragă PPDD de partea sa, prin încheierea unei alianțe la nivel național, dar care să se regăsească în fiecare consiliu local și județean. Fenomenul racolării a fost deja realizat în Parlament de actualitate majoritate, UNPR și PSD înregimentând parlamentarii PPDD, până ce acest grup a fost desființat la Senat, iar în Camera Deputaților a rămas insignifiant. PSD a decis într-o întâlnire informală la Tulcea, unde a fost prezentat proiectul Ordonanței de Urgență, să dea liber migrației politice în administrația locală. OUG a intrat în vigoare pe 2 septembrie 2014, aleșii locali având 45 de zile pentru a opta ce partid doresc să reprezinte în continuare, fără a risca însă pierderea mandatului. Ordonanța a fost respinsă de plenul Camerei Deputaților – 17 septembrie, dar camera decizională este Senatul, ceea ce înseamnă că OUG a rămas în vigoare. Senatul a amânat dezbaterea OUG, iar din octombrie parlamentarii și-au luat liber pentru campania prezidențială. O eventuală respingere a Ordonanței în Senat nu are implicații pentru cei care au decis să schimbe partidul în perioada 2 septembrie – 17 octombrie.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Vreau o șapcă cu ‘Make DÂMBOVIȚA great again’”

17:30

SURSE Șefii Parlamentului, aleși luni dimineață. Daniel Suciu, PSD, la Camera Deputaților și Ilie Bolojan, PNL, la Senat

17:12

Ordonanța a schimbat puterea în teritoriu

ACL a profitat de Ordonanța traseiștilor doar în județe precum Hunedoara, Arad și Ilfov, în restul județelor PSD, UNPR și PMP reușind să-și atragă de partea lor aleși locali de la PNL și PDL.

Cea mai importantă achiziție pentru PNL o reprezintă racolarea primarului municipiului Deva, care a candidat din partea PC. Și la Arad, județul controlat de Gheorghe Falcă, doi primari de la PSD au optat pentru PDL.

În județul Alba, condus de un președinte de Consiliu Județean de la PDL, cinci primari și doi consilieri județeni, plus 37 de consilieri locali s-au înscris în PSD, fără a-și pierde funcțiile. Trei primari au trecut în tabăra social-democrată de la PNL, iar doi provin de la PDL. Un consilier PPDD a anunțat că trece la PMP. Și la Arad, ACL a reușit să racoleze doi primari de la PSD.

Pesediștii au reușit în Buzău o captură importantă, președintele Consiliului Județean trecând la PSD, alături de el venind alți 32 de primari ACL. Deși Crin Antonescu s-a bătut pentru ca PNL să obțină șefia CJ în 2012 pentru Cristian Bîgiu, acesta a preferat acum tabăra PSD. La momentul respectiv, a existat o criză în USL din cauza situației de la Buzău, pesediștii revendicând și ei șefia CJ prin președintele care era la acel moment dat în funcție, Victor Mocanu.

Social-democrații din Harghita au câștigat trei primari, unul de la PDL și doi de la PNL, și 21 de consilieri locali. Pierderile cele mai mari le-a avut organizația PNL, de unde unde au plecat doi primari din trei și opt consilieri locali din 26.

La Iași, Gheorghe Nichita a reușit să exploateze la maximum șansa oferită și să atragă în PSD aleși locali de la PNL și PDL. Pesediștii au luat 26 de primari de la PNL și PDL, deținând controlul asupra a circa 70% din primăriile din județ.

O situație dramatică pentru PNL se înregistrează în județul Bistrița Năsăud, unde a pierdut toți primarii, în timp ce PDL a pierdut jumătate din primari. Surse din conducerea PSD au declarat pentru gândul că zece primari au venit de la PDL, iar primarii PNL s-au dus spre partidul lui Tăriceanu – PLR. Problema ultimilor este că PLR nu este înregistrat oficial drept partid și s-au declarat independenți.

Și la Suceava, PSD a preluat de la ACL 17 primari – zece provenind de la PDL și șapte de la PNL. De asemenea, au luat și doi consilieri județeni de la PNL și unul de la PPDD. Alți zece consilieri județeni s-au declarat independenți.

În județul condus de Marian Oprișan – Vrancea, șapte primari și peste 150 de consilier PNL și PDL au trecut la PSD. Județul s-a înroșit și mai puternic 58 de primari din cei 73 aparținând acum social-democraților. Primarii au motivate trecerea datorită sprijinului oferit de Marian Oprișan pentru proiectele lor.

Și în Prahova, PSD și-a tras partea leului, reușind să câștige în plus față de luna august 14 primari, trei consilieri județeni și 81 de consilieri locali. Șase primari sunt de la PDL, patru primari au fost racolați de la PNL, doi de la PPDD și câte unul de la PC și Partidul Verde. Și PLR a reușit performanța de a atrage șase primari migratori, 67 de consilieri locali și patru consilieri județeni. Și UNPR a primit în rândurile sale cinci primari.

În județul lui Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu la PSD. La PSD au trecut doi primari de la Opoziție, unul de la PDL, iar celălalt de la PNL. În plin proces de migrație politică, au mai venit la PSD patru viceprimari , trei de la PNL și unul de la PNȚ, 55 de consilieri locali, 25 de la PPDD, 5 PNȚCD, 7 PNL, 4 UNPR și 15 de la PNL și un consilier județean de la PPDD.

În Bărăgan, județul Ialomița, un primar de la PNL și trei de la PDL au optat pentru partidul de guvernământ – PSD. Au mai trecut la PSD 3 consilieri județeni și peste 25 de consilieri locali.

În județul Bacău, au venit la PSD cinci consilieri județeni și 17 primari de la PNL și PDL. PSD are doar 55 din cei 93 de primari din județ, dar putea să aibă 80 de primari. „Nu am declanșat o vânătoare de primari”, a declarat pentru gândul președintele CJ Bacău, Dragoș Benea.

În județul Neamț 26 de primari de la ACL au trecut în barca puterii, la fel la Giurgiu unde 26 de edili și-au schimbat partidul. În Argeș, 14 primari se regăsesc acum sub culorile PSD.

Acasă la socrul lui Victor Ponta, în județul Timiș, 19 primari și 60 de consilieri locali au trecut la PSD. PNL a pierdut șapte primari în cele 45 de zile scurse de la apariția Ordonanței, toți trecând la PSD.

PSD și PNL așteaptă datele centralizate

În fiecare județ, migrația aleșilor locali va fi raportată la Prefectură, dar un exemplar va fi trimis și la centru. Surse din conducerea PNL și PSD au declarat pentru gândul că cel mai probabil la finele aceste săptămâni vor afla care este situația reală în teren.

„Mi-a fost teamă că PSD-ul va ieși din două în două zile să ne spună că au mai trecut trei primari, că au mai plecat 5 consilieri, ceea ce de fapt s-a și întâmplat, lucru care ar fi putut să demobilizeze structurile noastre. Aș fi preferat să am lista din 1400 de primari PNL-PDL au rămas 1000, dau un exemplu, și să îl anunț pe domnul Ponta: „ai cumpărat 400”, declara la începutul acestei luni secretarul general al PNL, Marian Petrache.

Petrache a recunoscut că rolul edililor în campania prezidențială este foarte important, deoarece oamenii ascultă de la primar pe cine trebuie să voteze.

„Primarii au o influență foarte mare în mediul rural. În mediul urban, lucrurile se schimbă radical”, a spus secretarul general al PNL.

„Chiar dacă, aparent, numeric, destul de mulți aleși locali au decis să părăsească ACL și să treacă la alte formațiuni politice, în realitate, numărul lor, comparat cu numărul celor care au rămas membri ai ACL, este totuși mic. În cursul zilei de azi (vineri – n.r) și mâine (sâmbătă – n.r) vom avea datele complete de la cele două secretariate generale ale ACL și vom ști exact despre ce procent vorbim”, a spus potrivit Mediafax Iohannis.