Operațiunile nocturne „Codul Penal” și „Grațierea”: o lecție despre cum o mână de inițiați plantează bombe în legi, iar o masă amorfă de parlamentari-butoane aruncă statul în aer

Operațiunile „Codul Penal” și „Grațierea”, desfășurate în noaptea zilei de 9 decembrie în Parlament, și continuate a doua zi în plenul Camerei Deputaților, demonstrează carențele grave ale procesului legislativ, lipsa totală de transparență, modul în care majoritățile parlamentare se pot impune în forță, iar regulile pot fi încălcate sau forțate extrem de mult. gândul vă prezintă, în continuare, cum s-a transformat puterea legislativă a României dintr-o instituție care ar trebui să facă legi în folosul cetățenilor într-o mașinărie infernală în care o mână de inițiați plantează amendamente cu dedicație în întâlniri neoficiale iar majoritatea votează pe bandă rulantă și de cele mai multe ori în totală necunoștință de cauză. Problema de fond rezidă în schimbarea mecanismului și a practicilor de legiferare în ultimii ani, după cum puteți citi mai jos.

Parlamentarii USL au dovedit cum, în colaborare cu celelalte grupuri parlamentare, și profitând de absența Opoziției, pot vota în secret proiecte importante, pe care le-au ascuns presei și pe care, a doua zi, le-au adoptat prin vot și în plenul Camerei Deputaților. Studiul de caz arată cum un grup de parlamentari „inițiați” fac jocurile de culise și execută comenzile politice primite de la conducerile partidelor în plic sau pe telefonul scurt, chiar dacă liderii acestora nu își asumă implicarea în aceste operațiuni.

PASUL 1 Modificările la Codul Penal și proiectul legislativ privind grațierea și amnistia au fost cunoscute înainte de a fi introduse în Comisie de liderii USL, Crin Antonescu și Victor Ponta. Oferind diferite scuze ulterioare, niciun lider nu a oferit informații mass-mediei despre schimbările care au fost puse la cale. Premierul Ponta a motivat faptul că a plecat la înmormântarea lui Nelson Mandela, președintele Senatului, Crin Antonescu, s-a scuzat prin „incompleta informare” pe care i-au oferit-o colegii. Cu toate acestea, Victor Ponta și Crin Antonescu și-au dat acordul asupra modificărilor care au fost făcute la Codul Penal, niciunul necontribuind la transparentizarea procesului legislativ. În privința proiectului legislativ privind amnistia și grațierea, între Ponta și Antonescu a existat o discuție, cei doi aflându-se pe poziții diferite, care se regăsesc și în modul în care parlamentarii lor au votat în cadrul Comisiei Juridice: PNL – împotrivă, PSD – pentru. Cei doi lideri au girat practic operațiunile „Codul Penal” și „Grațierea”, care au fost duse la îndeplinire de subalternii lor.

PASUL 2 Informați că au liber pentru operațiunile „Codul Penal” și „Grațierea”, parlamentarii PNL, PSD și PC au ignorat regulile de funcționare ale Camerei Deputaților sau au forțat limitele regulamentului pentru a impune în acea noapte convenția liderilor USL. „Omul din umbră” care a supravegheat procesul legislativ a fost social-democratul Florin Iordache, cel care e executat dorința majorității parlamentare. Ședința Comisiei Juridice a fost convocată în jurul orelor 16.30, în cursul zilei de luni 9 decembrie, fără ca pe ordinea de zi să apară modificările la Codul Penal. Parlamentarii PNL, PSD, PC, UNPR și UDMR știau ce urmează să se întâmple de fapt, motiv pentru care au încercat prin diferite metode să facă procesul legislativ unul opac.

PASUL 3 Cu acceptul șefilor și pregătiți parlamentar, deputații juriști au trecut efectiv la treabă. Ședința convocată a fost doar un paravan pentru adevărata miză a zilei de luni, proiectele problemă discutându-se în biroul președintelui Comisiei Juridice, Bogdan Ciucă. Citește mai mult: Dovada ședinței paralele a Comisiei Juridice în care s-au realizat operațiunile „Codul Penal” și „Grațierea”. PLUS: Mecanismul prin care parlamentarii apar prezenți, deși au lipsit de la ședință

PATRU PROBLEME DE SISTEM CARE PERMIT ABUZURI ÎN PARLAMENT:

1. Lista de prezență: nu mai e nevoie de cvorum în comisii. Printr-o decizie a Curții Constituționale din 2012, Comisiile Juridice nu sunt obligate să lucreze cu cvorum de ședință. Decizia a fost puternic susținută la momentul respectiv de majoritatea construită în jurul PDL. Ca atare, la ședința Comisiei Juridice a Camerei Deputaților nu au participat niciodată, simultan, mai multe de 12 – 15 reprezentanți. Regulamentul a fost însă ocolit. La intrarea în sala de ședință, fiecare parlamentar este înregistrat ca fiind prezent, el semnând în condica de prezență. Chiar dacă el pleacă ulterior, el figurează ca fiind prezent pe toată durata ședinței Comisiei, neînregistrându-se momentul efectiv în care nu s-a aflat în sală. Mircea Grosaru, deputat al minorităților naționale, a declarat pentru gândul că este posibil ca lista de prezență de la începutul lucrărilor Comisiei să fie folosită și pentru prezența de la ședința paralelă. Situația este confirmată și de deputatul PNL, Steluța Cătăniciu, care a declarat pentru gândul că nu a participat la ședința Comisiei Juridice în care s-au votat modificările la Codul Penal, dar a semnat prezența la începutul ședinței.

2. Non-combatul etern al Opoziției. Implicarea extrem de redusă a parlamentarilor Opoziției a facilitat aceste operațiuni. Un reprezentant al PDL în Comisia Juridică a lipsit, iar cel de-al doilea nu a fost prezent pe toata durata ședinței, astfel nu a putut reacționa față de proiectele adoptate în altă sală, la secret. Astfel, în final, apar că 22 de deputați juriști au fost prezenți în sală.

3. Practica ședințelor paralele. Bombele din Codul penal n-au fost puse în ședința Comisiei juridice, ci într-o întâlnire paralelă, la care au participat câțiva deputați care au primit mutările direct de la șefii lor politici. Deputatul PNL, Steluța Cătăniciu, a dezvăluit pentru gândul că a existat o ședință paralelă a Comisiei Juridice, într-una dezbătându-se legea lobby-ului, iar în cea de-a doua dându-se raport favorabil pentru legea privind aministia și grațierea. Ea susține că cea de-a doua ședință a avut loc „în sala mică a Comisiei Juridice”. Această sală nu are sistem de înregistrare video, astfel ședința nu poate fi făcută publică. Dezvăluirea este confirmată și de declarația deputatului UDMR , Marton Arpad, care a spus pentru gândul că a participat la ședința Comisiei Juridice între orele 19 – 21 și acolo s-a dezbătut proiectul privind amnistia și grațierea. Oficial, la acele ore, în ședința Comisiei Juridice se discuta legea lobby-ului, neexistând nicio discuție pe marginea grațierii.

4. Falsul generalizat și ilegalitățile trecute cu vederea. Președintele Comisiei Juridice, Bogdan Ciucă, a declarat că modificările la Codul Penal și raportul favorabil pentru proiectul legislativ privind amnistia și grațierea a fost dat după terminarea primei ședinței a Comisiei Juridice, aproximativ orele 21.30, iar la această nouă ședință au participat toate grupurile parlamentare, pe raport apărând 22 de semnături. Informația este contrazisă de declarațiile mai multor deputați juriști, care susțin că nu au fost prezenți în Parlament la acea oră. Falsul acesta este încă una dintre practicile acceptate în Parlament. Acoperirea ilegalităților a devenit o regulă în forul legislativ. De amintit doar faptul că, în ciuda mai multor înregistrări privind votul multiplu, conducerea Camerei nu a luat nicio sancțiune împotriva „parlamentarilor butoane”, care s-au folosit de mai multe cartele pentru a vota.

Promisiuni și explicații

După izbucnirea scandalului și demascarea operațiunilor „Codul Penal” și „Grațierea”, deputații juriști, dar și liderii USL au dat vina pe „slaba comunicare”. Mai mult, deputații PNL promit că vor iniția un proiect legislativ prin care și la comisii să fie obligatoriu votul electronic, pentru a se constata cine este prezent, dar și cum a votat fiecare deputat din Comisia Juridică pentru fiecare proiect de lege.

Reacția ambasadelor

Modul de lucru al parlamentarilor și modificările aduse Codului Penal au atras atenția principalelor ambasade, care au reacționat vehement și în termeni extremi de duri. Comisia Juridică a fost obligată să ofere explicații ambasadelor SUA, Marii Britanii, Germaniei, Franței și Olandei.