Comisia PNL care va purta discuții și negocieri referitoare la declanșarea alegerilor anticipate este condusă de Ludovic Orban, potrivit digi24.ro.
Procedura legală care conduce la legerile anticipate este următoarea: demiterea guvernului, ulterior două propuneri de premier respinse de Parlament.
Actualul premier, Ludovic Orban, a admis că procedura este într-adevăr una dificilă, dar a menționat și faptul că trebuie să treacă 120 de zile pentru a fi declanșate alegerile anticipate.
„În cazul în care vom considera că putem ajunge la anticipate, vom apela la cea mai eficientă procedură. Procedura de organizare a anticiptelor e o procedură laborioasă care presupune niște termene. Primul termen e de minimum 60 de zile, timp în care Parlamentul să respingă două propuneri de guvern. După derularea acestei proceduri, președintele poate dizolva Parlamentul după consultarea președinților celor 2 camere. După această perioadă trebuie convocate alegeri. Sunt niște termene care practic obligă să treacă o perioada de minim 45 de zile, poate chiar 60 de zile, pentru că sunt niște proceduri care trebuie derulate până se depun listele. Deci trebuie să treacă minim 120 de zile”, a declarat Ludovic Orban.
De asemenea, acesta a menționat și faptul că alegerle anticipate ar putea fi orgaqnizate în aceeași zi cu cele locale, dar doar dacă va exosta o majoritate în favoarea acestora.
„Trebuie să ai un număr semnificativ de parlamentari care să fie aproape de 50% care să îți confere garanția că nu vor vota învestirea a două guverne succesive. Ne putem trezi că vor vota învestirea celui de al doilea guvern.
În mod normal alegerile locale pot fi organizate între 24 mai și 14 iunie. În mod evident, în cazul în care s-ar organzia în 14 iunie, s-ar putea derula calendarul pentru anticipate până atunci. Ar fi posibil să fie organizate odată cu alegerile locale”, a mai specificat premierul.
Procedura pentru declanșarea anticipatelor
Alegerile anticipate în România nu pot fi organizate, potrivit Constituției, decât în cazul în care două propuneri de Executiv sunt respinse de către Parlament în termen de 60 de zile una de cealaltă, iar președintele României solicită celor două Camere dizolvarea Parlamentului.
Astfel, singura situație prevăzută de Constituție pentru organizarea alegerilor anticipate este dizolvarea Parlamentului. Acest lucru se poate realiza, potrivit articolului 89 din Constituție, doar „după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare” de către președintele României.
Președintele „poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură”. Mai precis, alegerile anticipate nu pot fi organizate, nici după respingerea în Parlament a două propuneri de Guvern, decât dacă președintele României solicită expres acest lucru, după întrunirea condițiilor constituționale.
Pe de altă parte, Constituția mai prevede și faptul că Parlamentul nu poate fi dizolvat decât o singură dată în cursul unui an și nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.
Sursă FOTO: Shutterstock