Orban i-a transmis lui Van Rompuy că România e discriminată de corelarea coeziunii cu absorbția

Ministrul Afacerilor Europene Leonard Orban a declarat, marți, la Bruxelles, că i-a transmis luni seară lui Herman Van Rompuy că România consideră inacceptabilă și discriminatorie corelarea din propunerea sa privind bugetul UE 2014-2020 între alocările pe Politica de Coeziune și rata de absorbție.

„Am susținut foarte clar că avem două mari probleme legate de această propunere: prima legată de paragraful 45 al documentului, care stabilește o legătură între alocările viitoare pentru politica de coeziune și rata de absorbție din perioada 2007-2011”, a afirmat Orban, într-o conferință de presă la Bruxelles, la finalul reuniunii Consiliului Afaceri Generale.

El a subliniat că această mențiune afectează „strict” România, adăugând că i-a transmis lui Van Rompuy că este discriminatorie și inacceptabilă pentru România atât la nivel politic, cât și din punct de vedere tehnic. „E pur și simplu discriminatorie la adresa unui stat membru și este incorectă, din moment ce aplici un algoritm, el trebuie aplicat identic pentru toate statele membre. Nu aplici un algoritm și după aia mai vii cu o altă formulă ca să-i tai unui stat membru o sumă importantă pentru că tu consideri că e mult prea mare creșterea de alocări pentru România raportat la celelalte state membre”, a explicat ministrul Leonard Orban.

ACTUALITATE Avertizări ANM de cod galben de ceață. Vizibilitate redusă în București și 13 județe din țară

07:52

LIVE UPDATE RĂZBOI în Ucraina, ziua 1034. Revoltă în armata Rusiei?!/Ce lider important a venit la Moscova și s-a văzut cu Putin

07:30

Potrivit lui Orban, o altă a doua mare problemă ridicată de el în discuția cu Van Rompuy s-a referit la convergența plăților directe pentru fermieri aferente Politicii Agricole Comune. „Am spus foarte clar că, în momentul de față, așa cum arată această propunere, convergența plăților directe este profund nesatisfăcătoare pentru România, practic sumele alocate descresc și în plus perioada de tranziție crește de la patru la șase ani. Pe propunerea anterioară perioada de tranziție începea din 2014 și ținea până în 2017, dura patru ani și sumele ajungeau la maximul pe care puteau să-l primească fermierii români, de circa 220 de euro pe hectar. În momentul de față, propunerea e cu o prelungire la șase ani, există incertitudini referitoare la ce se va întâmpla în perioada de tranziție, există, de asemenea, acest nivel al plăților care este foarte scăzut pentru fermierii români raportat la media europeană”, a evidențiat ministrul Afacerilor Europene.

El a spus că a ridicat și alte prevederi pentru care România are rețineri în a le accepta, referindu-se la scăderea ratei de cofinanțare la 75% față de nivelul actual de 85%, reducerea prefinanțărilor la 2% față de nivelele actuale de 7% pentru PAC și 9% pentru Politica de Coeziune, dar și faptul că propunerea Van Rompuy nu mai permite eligibilitatea TVA pentru unele proiecte.

„Am fost extrem de clar în ideea de a-i permite președintelui Consiliului European să cunoască foarte exact care este poziția României, care-i marja de manevră a României pe aceste puncte și în general pe toate punctele care au fost ridicate”, a concluzionat Orban.

Potrivit acestuia, reprezentanții statelor membre i-au prezentat foarte clar nemulțumirile lui Van Rompuy, la dineul de lucru de luni seara, „mai diplomatic sau mai puțin diplomatic”, iar țări ca Franța, Portugalia și Spania au insistat de asemenea că propunerea președintelui Consiliului European este „inacceptabilă”.

Divergențele între opiniile celor două tabere, grupul „better spending” și grupul „Prietenii Coeziunii”, rămân în continuare la nivelul de sute de miliarde de euro, a punctat Orban.

De asemenea, Andreas Mavroyiannis, ministrul afacerilor europene al Ciprului, țara care deține președinția Consiliului UE, a declarat marți, la finalul reuniunii CAG, că în ciuda divergențelor de opinii privind cadrul financiar 2014-2020, „toate statele membre au declarat angajamentul privind finalizarea negocierilor până la sfârșitul săptămânii și și-au manifestat dorința de a negocia”.

„Toți trebuie să ne arătăm acum dorința de găsi compromisul. Credem că un acord este încă posibil. Dosarul este acum în mâinile liderilor la Consiliului European”, a spus Mavroyiannis, care a arătat că problema Politicii de Coeziune este nodul principal al negocierilor.

Oficialul cipriot a ținut însă să puncteze că grupul contributorilor neți la bugetul UE nu poate fi ignorat. „Trăim în realități politice, dacă nu convingem aceste țări să dea mai mult, trebuie să ne descurcăm cu mai puțin și să operăm reducerile necesare”, a spus el.

Totodată, Mavroyiannis a precizat că Van Rompuy a înțeles după reuniunea CAG că trebuie să facă niște redistribuiri în propunerea sa. „Cred că este normal ca după ce a ascultat opiniile exprimate de toate statele membre să îl revizuiască ținând cont de aceste opinii. Părerea mea este că el crede că nu este foarte departe de compromis și este nevoie să facă unele redistribuiri”, a mai spus ministrul cipriot.

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a participat, marți, la reuniunea Consiliului Afaceri Generale al UE, agenda întâlnirii fiind dominată de problematica viitorului cadru financiar multianual al Uniunii Europene 2014-2020, tema Consiliului European excepțional convocat în 22-23 noiembrie.