ORBAN: România riscă de la UE amenzi de 30.000 de euro pe zi dacă nu adoptă legea „BIG BROTHER”

Ministrul Afacerilor Externe, Leonard Orban, a declarat că România riscă amenzi de peste 30.000 de euro pe zi dacă nu va adopta cât mai repede legea privind retenția datelor, cunoscută și ca legea „Big Brother”, pentru care este deschisă procedură de infringement împotriva țării noastre.

„Aș insista doar asupra chestiunii legate de transpunerea Directivei privind retenția datelor. Urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona s-au produs modificări inclusiv în ceea ce privește gestiunea cazurilor de încălcare a Tratatului și în cazul netranspunerilor funcționează sistemul sancțiunii financiare. Dacă în scurt timp nu vom adopta această lege, riscăm să plătim câteva zeci de mii de euro pe zi. Pe zi și pentru fiecare zi de întârziere România va trebui să plătească undeva la peste 30.000 de euro. Este esențială luarea cât mai repede posibil a măsurilor de remediere a situațiilor care au dus la declanșarea procedurilor de încălcare a Tratatului”, a spus Orban, la audierea în comisiile Parlamentului.

El a mai precizat că împotriva României se află în derulare în total 47 de proceduri de infringement declanșate de Comisia Europeană, iar șase dintre acestea „reclamă luarea unor măsuri urgente de remediere”.

SPORT Încă un caz de DOPAJ în tenis! Max Purcell, dublu câștigător de Grand Slam, suspendat

19:48

ACTUALITATE Vameși și POLIȚIȘTI de frontieră de la punctul de trecere Sculeni, din Iași, trimiși în judecat pentru luare de MITĂ

19:47

Potrivit legislației europene, sancțiunile financiare dispuse de Comisia Europeană ca urmare a încălcării Tratatului de către state membre nu pot fi aplicate decât după o hotărâre a Curții Europene de Justiție din Luxemburg.

Comisia juridică a Camerei Deputaților a avizat favorabil, în 18 aprilie, proiectul legii privind reținerea datelor de trafic de telefonie și internet prin care păstrarea acestor date este obligatorie timp de un an pentru furnizorii de telefonie fixă și mobilă și de internet.

Potrivit proiectului, cunoscut ca „legea Big Brother”, furnizorii de telefonie fixă, mobilă și de internet sunt obligați să stocheze datele de trafic ale tuturor clienților, dar nu și conținutul convorbirilor, pentru un an de zile, care să fie trimise la cererea autorităților din domeniul siguranței naționale.

„Furnizorii de telefonie fixă, mobilă și internet sunt obligați să stocheze timp de un an toate datele legate de convorbirile telefonice și schimbul de e-mail-uri, cu excepția conținutului corespondenței electronice sau al convorbirii telefonice. În cazul rețelelor de telefonie fixă și mobilă trebuie să se rețină numărul celui care formează, numărul destinatarului, numărul celui spre care a fost redirecționat apelul, precum și numele acestora. În cazul serviciilor de internet, se vor reține utilizatorul, serviciul de telefonie folosit, numărul de telefon al apelantului și al destinatarului, numele și adresa abonaților, identitatea echipamentului folosit”, se arată în textul adoptat.

Furnizorii de telefonie și internet au obligația ca timp de 48 de ore de la cererea organelor de urmărire să transmită datele solicitate, iar dacă acest lucru nu este posibil în 48 de ore, datele trebuie transmise în cel mult cinci zile.

În cazul în care datele nu pot fi transmise, furnizorul trebuie să comunice în maximum cinci zile care este motivul acestui refuz. Datele stocate vor fi distruse la finalul perioadei de păstrare, cu excepția celor care au fost accesate și reținute.

Legea nu se va aplica în cazul interceptării conținutului convorbirilor, această situație intrând sub incidența prevederilor Codului de Procedură Penală.

Proiectul de lege privind reținerea datelor de trafic de către operatorii de telefonie mobilă a fost depus la Parlament la începutul lunii noiembrie 2011 de către ministrul Comunicațiilor de la acea vreme, Valerian Vreme, și deputatul PDL Adrian Bădulescu, fost ofițer SRI.

Proiectul care obligă operatorii de telefonie mobilă să stocheze timp de șase luni toate apelurile și mailurile a fost adoptat pentru prima dată de Parlament în 2008, dar a fost declarat neconstituțional de către judecătorii Curții Constituționale în 2009, deoarece „afectează exercițiul drepturilor sau al libertăților fundamentale – drept la viață intimă, privată și de familie, dreptul la secretul corespondenței și libertatea de exprimare”.