Astfel a fost modificat articolul 94 referitor la folosirea limbii minorităților naționale, în sensul în care autoritățile locale pot decide, prin hotărâri de consiliu, utilizarea limbii minorităților în unitățile administrativ teritoriale și în cazul în care nu este atinsă ponderea de peste 20% de reprezentare.
„(1) În unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, stabilit la ultimul recensământ, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, precum și serviciile publice deconcentrate asigură folosirea, în raporturile cu aceștia, și a limbii minorității naționale respective, în conformitate cu prevederile Constituției, ale prezentului cod și ale tratatelor internaționale la care România este parte. (2) Autoritățile administrație locale prevăzute la alin. (1) prin hotărâre, pot decide asigurarea folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale nu ating ponderea prevăzută la alin. (1)”, arată articolul 94, în forma publicată, vineri, în Monitorul Oficial.
De asemenea, o altă modificare adusă OUG privind Codul administrativ îi dă rang de ministru secretarului general al Guvernului, precum și posibilitatea de a avea la SGG și alți secretari de stat, nu doar secretari general adjuncți.
„Guvernul are un Secretariat General care este condus de secretarul general al Guvernului care are rang de ministru, numit prin decizie a prim-ministrului. Secretarul general al Guvernului este ajutat de unul sau mai mulți secretari general adjuncți care au rang de secretar de stat, numiți prin decizie a prim-ministrului, precum și, după caz, de unnul sau mai mulți secretari de stat, numiți, respectiv eliberați din funcție prin decizie a prim-ministrului”, potrivit articolului 20 al actului normativ publicat în MO.
De asemenea, Guvernul a adus modificări pentru clarificarea procedurii legate de trecerea unui bun din domeniul public al statului în cel al unităților administrativ teritoriale. Astfel ministerele pot inițiat actul normativ pentru procedura mutării bunului respectiv din domeniul public în cel al unităților administrativ teritoriale.
Ordonanța de Urgență include și o prevedere care îl obligă pe șeful statului să se pronunțe în termen de zece zile cu privire la numirea unui membru al Executivului.
„(3) Președintele României numește în funcție persoana propusă de prim-ministru în termen de 10 zile de la înregistrarea propunerii sau în același termen, în condițiile alin. (4) sau (5), motivează, îi comunică prim-ministrului și face public refuzul numirii în funcție. (4) Președintele României poate refuza, motivat, orice propunere a prim-ministrului pentru numirea în funcția de membru al Guvernului în situația în care persoana propusă nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 17 sau, cu privire la această persoană, au intervenit cazurile de încetare a funcției de membru al Guvernului prevăzute de art. 42 lit. c), e) și f)”, potrivit articolul 47 al OUG publicată în Monitorul Oficial.
De asemenea, validarea mandatelor consilierilor locali prin hotărârea instanței, nu a comisiei de validare, cum era până acum.Tot prin Codul administrativ redevențele obținute prin concesionare din activități de exploatare a resurselor la suprafață se constituie venit la bugetul local. 40 la nivelul bugetului local al județului pe pe teritoriul asupra căruia există activități de exploatare și 40% la bugetul local al comunei, orașului sau municipiului și 20% la bugetul de stat. Trebuie să beneficieze și autoritățile locale de bogățiile subsolului, nu doar Guvernul României”, afirma ministrul Dezvoltării Daniel Suciu, după adoptarea ordonanței de urgență.
Acesta a mai spus atunci că aleșii locali vor avea diverse obligații, printre care cea mai importantă ar fi faptul că vor răspunde exclusiv pentru aprecierea necesității și oportunitatea actelor administrative.
„Aleșii locali vor răspunde exclusiv pentru aprecierea necesității și oportunitatea actelor administrative. Acest lucru nu înseamnă că nu răspund pentru legalitate. Pot înțelege poziția sindicatelor din administrație, pot înțelege până la un anumit punct ipoteza conform căreia orice nobil pune un funcționar public să facă o ilegalitate și doar funcționarul public răspunde. Acest lucru este fals. Niciodată, niciun ales local nu trebuie să oblige un funcționar public să încalce legea. Însă există funcționari care refuză să semneze un act administrativ deși știu că acest lucru este perfect legal. Dacă ne dorim ca fiecare să aibă responsabilitatea funcției sale, acest lucru trebuie să se întâmple și în administrația publică locală. Despre schimbarea modalității de adoptare a unor anumite acte normative, respectiv hotărârile consiliului local sau județean care se vor adopta cu majoritate absolută, respectiv jumătate plus unul din numărul consilierilor în funcție. Singura excepție va fi cea de înstrăinare a bunurilor imobile care rămân în continuare cu două treimi din numprul consilierilor în funcție”, a conchis Daniel Suciu.
OUG privind Codul administrativ a fost adoptată pe 25 iunie, însă Guvernul a adus, miercuri, modificări la actul normativ. Cu o zi înainte premierul Viorica Dăncilă a avut o întrevedere la Palatul Victoria cu Kelemen Hunor. Liderul UDMR i-a cerut șefului Executivului revenirea la Codul administrativ aprobat de Parlament.
Întâlnirea între cei doi a avut loc la solicitarea liderului Uniunii.