ORDONANȚA TRASEIȘTILOR, NECONSTITUȚIONALĂ. CCR pune Parlamentul să decidă ce se întâmplă cu mandatele aleșilor migratori

CCR a decis că Ordonanța de Urgență a Guvernului 55/2014 privind migrația aleșilor locali este neconstituțională, fiind admisă astfel sesizarea parlamentarilor PNL.

Judecătorii CCR au decis, cu majoritate de voturi că ordonanța este neconstituțională și că Parlamentul urmează să reglementeze, prin legea de respingere, „măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.55/2014 pentru a le pune de acord cu decizia Curții Constituționale”, conform unui comunicat de presă al CCR.

Această indicație a CCR cu privire la efectele juridice ale respingerii legii sunt motivate prin art.115 alin. (8) și art.147 alin. (2) din Constituție.

ACTUALITATE Cod PORTOCALIU și galben de ninsori abundente cu depuneri mari de zăpadă, viscol puternic și ploi torențiale. Județele afectate de ciclonul de Crăciun

11:36

VIDEO Ciprian Șerban, noul președinte al Camerei Deputaților: „Doresc să nu dezamăgesc românii care m-au trimis aici”

11:31

Articolul 115 se referă la delegarea legislativă și la ordonanțele de urgență emise de Guvern. La alineatul 8, se specifică faptul că „prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanței”.

Articolul 147 se referă la deciziile Curții Constituționale, iar la alineatul 2, se specifică faptul că „în cazurile de neconstituționalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispozițiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curții Constituționale”.

Prevederile acestei ordonanțe au permis migrația aleșilor locali, într-o perioadă de 45 de zile, fără ca aceștia să-și piardă mandatul. Înainte de alegerile prezidențiale, aproximativ 500 de primari au optat pentru trecerea la PSD.

Ordonanța de urgență a fost respinsă inițial de plenul Camerei Deputaților, însă a fost aprobată de Senat, la începutul lunii decembrie.

Iordache, PSD: „Cine a trecut să-i fie de bine”

Inițiatorii acestei ordonanțe au urmărit atragerea de sprijin în teritoriu pentru PSD și candidatul la președinție Victor Ponta, după ruperea USL și pierderea sprijinului PNL în teritoriu.

Florin Iordache, deputat PSD, a declarat pentru gândul că „la prima citire” aleșii locali care au migrat pe baza ordonanței 55 nu își pierd mandatul. „Cine a trecut să-i fie de bine, și cu asta basta. Așteptăm să vedem motivarea deciziei CCR în Monitorul Oficial”, a spus Iordache, care a spus că discuția va fi reluată în Parlament, în luna februarie 2015.

Gabriela Firea, purtătoarea de cuvânt a PSD, a declarat într-un comunicat de presă că „aleșii locali care și-au schimbat partidul nu au de ce să se teamă, deoarece au făcut-o în mod legal, pe baza unui act normativ aflat în vigoare”.

PNL cere demisia Avocatului Poporului

Prim-vicepreședintele PNL Andreea Paul a declarat, miercuri, că Avocatul Poporului ar trebui să-și dea demisia, după decizia Curții Constituționale.

„Decizia Curții Constituțioanle este o așteptare mai veche a PNL. Din păcate, Avocatul Poporului, singurul abilitat să sesizeze Curtea Constituțională încă din faza adoptării de către Guvern a acestei ordonanțe, a strălucit prin nepăsare și dezinteres față de sesizarea PNL privind Ordonanța 55. Avocatul Poporului nu a mișcat un deget și a tolerat această abatere gravă a Guvernului, care a încercat să legalizeze traseismul politic în plină campanie electorală”, a precizat pentru Mediafax, prim-vicepreședintele PNL Andreea Paul.

Argumentele cu care PNL a atacat la CCR ordonanța

Deputații PNL arătau, în sesizarea trimisă Curții Constituționale, că OUG 55/2014 este neconstituțională pentru că a reglementat în cazul instituțiilor fundamentale ale statului, cum este cazul administrației locale și partidele politice, lucrul interzis de Constituție.

De asemenea, în sesizare s-a făcut referire la o serie de decizii anterioare ale Curții Constituționale privind interzicerea traseismului politic al aleșilor locali, dar și la faptul că OUG 55 a fost adoptată în materia drepturilor electorale, lucru de asemenea interzis de legea fundamentală.

Deputatul PNL Teodor Nicolescu arăta în 10 decembrie, când a anunțat că a fost sesizat CC, că cei care au redactat OUG 55 „au mentalitate de baroni”.

„Dacă un consiliu local sau județean nu votează cum vrea stăpânul județului înseamnă că acel consiliu nu funcționează. Atâta timp cât consiliile locale și județene și iau decizii, indiferent în ce parte se duc deciziile respective, dacă sunt în favoarea propunerilor baronilor locali sau împotriva lor ele funcționează, pentru că nu există obligație ca un consiliu județean să facă tot ceea ce i se cere”, a spus Nicolescu.

Deputatul PNL a menționat că OUG 55/2014 prevede măsuri aplicabile doar pentru o anumită situație pe o perioadă limitată, ceea ce ar intra în contradicție cu decizii ale Curții Constituționale care precizează că „legea trebuie să aibă un caracter general și nu unul discriminatoriu”.

El a mai precizat că în situația în care Curtea Constituțională va admite sesizarea PNL, OUG 55 se va întoarce în Parlament pentru a fi adoptată un proiect de lege de respingere a actului normativ.

„Dacă cei de la CC vor admite sesizarea noastră este posibil ca în motivarea deciziei să ne dea și niște îndrumări cu ce se poate întâmpla mai departe (cu mandatele aleșilor locali care au migrat, n.r.), dacă nu, OUG se întoarce în Parlament pentru respingere și conform Constituției atunci când se respinge OUG trebuie ca legiutorul să stabilească și ce se întâmplă cu efectele juridice ale ordonanței respinse”, a spus Nicolescu.

Proiectul de lege de aprobare a OUG 55 care a permis migrația aleșilor locali a fost adoptat, în 9 decembrie, de plenul Senatului, fiind înregistrate 86 de voturi „pentru”, 36 „împotrivă” și 6 abțineri.

OUG care a permis migrația aleșilor locali pentru 45 de zile fără ca aceștia să-și piardă mandatul a fost adoptată de Guvern în 28 august. Aleșii locali au putut opta pentru un partid până pe 17 octombrie.