Plenul Parlamentul European a aprobat acordul privind bugetul anual al UE pentru 2025, l-am coordonat şi negociat de europarlamentarul român Victor Negrescu, în calitate de negociator-şef al Parlamentului European.
„Am reușit! Si nu a fost deloc uşor”, a declarat viceprreședintele Parlamentului European, după plenul de la Strasbourg.
Noul buget stabileşte angajamente financiare de aproape 200 de miliarde de euro și este cu 6% mai mare față de cel din acest an.
Am ajuns la un acord ambițios privind bugetul anual al UE pentru 2025. Prin votul nostru în plen, am dat undă verde pentru ca bugetul UE să fie semnat și transpus în lege, a afirmat vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu.
Victor Negrescu a subliniat faptul că negocierile privind bugetul Uniunii au fost complexe, făcând referire la cele 19 ore de dezbateri care au fost necesare pentru obținerea acordului interinstituțional.
În vremuri de tranziție instituțională, turbulențe societale și realități geopolitice complexe în multe regiuni ale lumii, bugetele publice sunt adesea punctul central al conflictelor politice. Vedem cum guvernele și coalițiile se poticnesc în bătăliile lor cu privire la prioritățile de cheltuieli. Dar noi ne-am păstrat unitatea, a declarat vicepreședintele Parlamentului European în discursul său.
În cifre reale, majorarea este de 10 miliarde de euro și asigură finanțarea programelor esențiale, va permite îndeplinirea angajamentelor politice asumate de Uniune și, în același timp, va oferi mijloacele financiare necesare astfel încât să fie rambursat împrumutul european pentru recuperarea economică post-pandemică, fără a reduce sumele pentru programele-cheie.
Bugetul UE pentru anul viitor include sume suplimentare față de propunerea Comisiei și a statelor membre:
De asemenea, ca urmare a negocierilor purtate, bugetul pentru anul viitor include suma de 3 miliarde de euro ce va fi disponibilă pentru a susține refacerea regiunilor afectate de dezastre naturale, cum au fost cele din Europa Centrală și de Est, inclusiv din România și Spania, cu posibilitatea ca statele membre să folosească până la 10% din fondurile de coeziune pentru a preveni și a reconstrui zonele afectate.
CITEȘTE ȘI: