Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a început urmărirea penală în cazul Nana, pentru conflict de interese, abuz în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale și fals în înscrisuri sub semnătură privată, în urma sesizării transmise de Corpul de control al primului ministru.
„În urma sesizării transmise de Corpul de Control al primului ministru, pe rolul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a constituit un dosar penal în care se efectuează cercetări în legătură cu reconstituirea dreptului de proprietate și arendarea unor terenuri amplasate pe raza comunei Nana, județul Călărași”, se arată într-un comunicat de presă al PICCJ.
Procurorii au dispus, miercuri, începerea urmăririi penale cu privire la faptele sesizate, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de conflict de interese, abuz în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
În perioada următoare vor fi efectuate actele de urmărire penală necesare soluționării cauzei, a precizat sursa citată.
Corpul de Control al premierului a trimis Comisiei parlamentare de anchetă privind terenurile din comuna Nana raportul referitor la trecerea unor suprafețe de teren în domeniul privat al orașului Fundulea și a sesizat Parchetul ICCJ cu privire la anumite fapte considerate ilicite.
„Corpul de Control al Prim-ministrului, ca organ cu atribuțiuni de control, va sesiza organele de urmărie penală, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), privind operațiunile sau actele ilicite în legătură cu care au rezultat indicii de săvârșire a unor posibile fapte care pot întruni elementele constitutive ale unor infracțiuni urmând ca organul de urmărie penală sau, după caz, instanța de judecată, să hotărască asupra existenței sau inexistenței infracțiunilor și asupra vinovăției”, se arată în documentul trimis de Guvern, marți, Comisiei parlamentare de anchetă.
Totodată, în Raport se arată că Primăria Nana a emis 22 de titluri de proprietate, pentru terenuri însumând 218 hectare, fără respectarea legislației în vigoare.
Documentul prezintă pe larg situația terenurilor situate în zona Comunei Nana, atât în perioada de dinainte de 1989, cât și după, pe baza documentelor existente la primăria localității, precum și a celor puse la dispoziție de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Călărași, Arhivele Naționale ale României, biroul Călărași, Arhivele Naționale ale Instituției Prefectului, Călărași etc. Raportul arată că după adminsitrări succesive și comasări efectuate de-a lungul timpului, comisia de fond funciar a primăriei Nana a primit din partea Agenției Domeniului Statului (ADS) o suprafață agricolă totală de 535 de hectare pentru restituirea drepturilor de proprietate ale persoanelor îndreptățite. Actul arată că din această suprafață, 535 de hectare compun tarlaua 28 și 147, tarlaua 33.
„Ulterior, 33 de parcele, în suprafață totală de 277,901 ha, din perimetrul tarlalei 28, au fost «comasate» au fost comasate prin achiziționarea lor, în perioada 2009-2010, de către o singură persoană juridică, respectiv societatea BERFIGE SRL. Totodată, societatea BERFIGE SRL a achiziționat și parcelele 23 și 24 aflate în perimetrul tarlalei 33, cu suprafață totală de 12,50 ha. Potrivit contractelor de vânzare-cumpărare, societqatea BERFIGE SRL a plătit pentrucele 35 de parcele, în suprafață totală de 290,41 ha, achiziționate în perioada 2009-2010, suma totală de 3.437.647,92 RON. În anul 2013, terenul în suprafață totală de 290,41 ha a fost vândut de către societatea BELFRIGE SRL unei persoane fizice, pentru suma de 5.844.864,26 RON”, se scrie în raport.
Documentul precizează că organizarea și funcționarea comisiei de fond funciar a comunei Nana nu au fost făcute cu respectarea prevederilor legale în perioada 2008-2013, perioadă premergătoarea constituirii dreptului de proprietatea menționat mai sus. „Începând cu 2008, o parte din membrii Comisiei locale de fond funciar Nana, și anume Gheorghe Dobre, Marin Nițu și Constantin Manea, au participat la luarea deciziilor în cadrul comisiei locale de fond funciar Nana fără să fie numiți ca membri ai comisiei prin ordin al prefectului, așa cum prevedeau dispozițiile legale”, se spune în raport.
De asemenea, s-a constatat că înregistrarea, verificarea și analizarea cererilor privind reconstituirea drepturilor de proprietate s-a realizat în mod defectuos și fără respectarea dispozițiilor legale.
Reconstituirea drepturilor de proprietate s-a făcut pe alte amplasamente decât pe vechile terenuri care au aparținut foșilor proprietari și fără obținerea consimțământului acestora sau a persoanelor îndreptățite.
Controlul a mai semnalat și faptul că majoritatea angajaților primăriei Nana, dar și afini ai acestora, au depus cereri de împroprietărire. Totodată, membrii comisiei de fond funciar, precum rude și afini ai acestora, au depus de asemenea cereri de reconstituire a drepturilor de proprietate, ceea ce, potrivit raportului, reprezintă „posibile situații de conflict de interese”.
Corpul de control a mai constatat că unele cereri de reconstituire aveau anexate documente care se refereau la alte persoane decât autorii moștenirilor, persoane care aveau aceleași nume și prenume, dar nu erau rude cu titularii cererilor de retituire. De asemenea, comisia a reconstituit drepturi de proprietatea pentru persoane care nu au făcut dovada calitatății de moștenitor ai unor persoane care aveau terenuri predate în perioada comunistă către cooperativa agricolă de producție sau la stat.
În urma verificărilor s-a constatat că s-au emis 11 titluri de proprietate pentru o suprafață de aproximativ 60 ha în condiții ilegale, fără să se facă dovada calității de persoană îndreptățită, iar legea prevede pentru aceasta sancțiunea nulității absolute.
„Dispozițiile art.3 alin.(2) din Legea 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, prevăd faptul că nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim., iar soluționarea cererilor este de competența instanțelor judecătorești și de drept comun. De asemenea, potrivit aceluiași act normativ: «În cazul unor înstrăinări succesive ale terenurilor, cel care a vândut terenul pe baza titlului constatat nul este obligat să remită prețul actualizat fostului proprietar rămas fără teren»”, se menționează în raport.
Controlul a scos la iveală și alte deficiențe în modul în care s-au efectuat retrocedările, cum ar fi lipsa tuturor documentelor care trebuie săstea la baza reconstituirii drepturilor de proprietate sau decizii luate de comisie pe baza unor acte ale căror date emitente erau ulterioare ședinței. Totodată au fost semnalate nereguli și în modul în care terenurile obținute au fost date în arendă.
Documentul remis comisiei parlamentare de anchetă are un capitol destinat BERFIGE SRL, societatea care a achiziționat 290 ha, prin încheierea a opt contracte de vânzare-cumpărarea, după ce comisia de de fond funciar a comunei Nana a reconstruit drepturile de proprietate asupra terenurilor agricole, în perioada 2009-2010, „cu încălcarea dispozițiilor legale”.
Potrivit raportului de control, contractele de vânzare-cumpărare pentru aproximativ 278 ha au fost semnate la „vânzător” de Simona-Alina Preda, referent în cadrul primăriei și fiica secretarului primăriei, Tudorița Niculae, ea fiind împuternicită de proprietari.
De asemenea, se mai arată că Simona-Alina Preda este căsătorită cu Daniel Preda, fiul contabilei primăriei, Vasilica Preda. Societatea BERFIGE SRL a fost înființată în 23 iulie 2009, având ca asociat unic pe Mara Bertola, cetățean italian. De la înființare și până la 3 decembrie 2012, sediul provizoriu declarat al firmei a fost la biroul de avocatură „Toma Gabriel”. Cei trei administratori ai firmei, din perioada 2009-2013, Fioravante Bertola, Gemma Rettagliata și Mara Bertola, nu figurează cu domiciliu sau reședință în România. Obiectul de activitate al societății l-a reprezentat „Cumpărarea și vânzarea de bunuri imobiliare proprii”, dar potrivit unui document trimis de ANAF Corpului de control al premierului, „în perioada 2009-2013, BERFIGE SRL nu a înregistrat venituri din activitatea principală”, iar din 24 august 2012, firma a fost declarată „inactivă ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor declarative” precum și pentru că „nu funcționează la sediul social declarat”. Documentul mai arată că societatea nu a depus bilanțul semestrial pentru a doua parte a anului trecut și nici declarația aferentă impozitului pe profit, tot pentru anul trecut.
Vom reveni cu amănunte.