Parlamentar din tată-n fiu. Cine sunt deputații care și-au lăsat moștenire mandatul în familie

Multe minorități recunoscute oficial în România (cu excepția ungurilor, care au un partid care îi reprezintă, UDMR) sunt de obicei reprezentate în Parlament, legislaturi la rând, de aceiași deputați. După alegerile din 11 decembrie, doi dintre aceștia au ales să facă pasul înapoi, după 16 ani de Parlament, iar un al treilea a încetat din viață în 2014, în timpul celui de-al treilea mandat de deputat. Cazurile lor sunt speciale, pentru că locul în Parlament a fost luat de rudele lor, în condițiile în care din partea fiecărei minorități intră aproape garantat în Parlament un singur deputat (chiar dacă există mai mulți candidați pe listele minorităților naționale, intră doar primul de pe listă, pentru că acestea strâng câteva mii de voturi, iar locul lor în Camera Deputaților este garantat de lege, cu condiția să strângă cel puțin 5% din media numărului de voturi cu care a fost ales un deputat la scrutinul respectiv).

Astfel, locul deputatului Ghervazen Longher, de la Uniunea Polonezilor din România, a fost luat în noua legislatură de soția sa, Victoria Longher. În locul deputatului Gheorghe Firczak, de la Uniunea Culturală a Rutenilor din România, a venit fiul său, Iulius Firczak. Deputatul Mircea Grosaru, reprezentantul Asociației Italienilor din România în Parlament, a încetat din viață în 2014, însă locul său a fost luat în noua legislatură de fiul său, avocatul Andi Grosaru.

Politica pe post de afacere de familie nu este ceva nou în cazul deputaților Longher, Firczak și Grosaru. Primul a fost condamnat definitiv de instanță pentru conflict de interese, la 3 luni de închisoare cu suspendare, după ce și-a angajat fratele și sora la cabinetul de parlamentar. Al doilea se judecă cu Agenția Națională de Integritate (ANI), care îl acuză tot de conflict de interese, după ce și-a angajat fiul la cabinetul de parlamentar. Acum, fiul a ajuns parlamentar cu acte în regulă. Al treilea, decedat în 2014, a fost acuzat de conflict de interese de ANI, după ce și-a angajat soția la cabinetul parlamentar.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Firczak: Fiul meu a fost ales „la modul cel mai democratic”. Nu au existat alți candidați

Iulius Marian Firczak, 37 de ani, este fiul lui Gheorghe Firczak și a obținut mandatul de parlamentar în județul Timiș, fiind primul pe lista de candidați a Uniunii Culturale a Rutenilor din România ca și președinte al acestei formațiuni, care a obținut 2.824 de voturi la scrutinul din 11 decembrie, conform BEC.

L-am întrebat pe tatăl său, care a reprezentat rutenii în Parlament timp de 16 ani (patru mandate) și a fost și președintele Uniunii timp de mulți ani, cum s-a ajuns ca tocmai fiul său să îi continue opera parlamentară în numele acestei minorități, și nu un alt reprezentant al minorității rutene.

„La modul cel mai democratic”, spune Gheorghe Firczak, pentru Gândul. Cu toate acestea, Firczak recunoaște că „nu au mai fost alții” care să îl concureze pe fiul său la prima poziție de pe lista candidaților.

„S-a discutat din 2012, el a fost președintele Tineretului Rutean începând cu 2002 și până prin 2010, pe urmă a devenit și reprezentant al rutenilor în Consiliul Mondial al Rutenilor. Forurile de conducere ale Uniunii, ținând cont de activitatea lui și de faptul că eu am dorit să mă retrag, a luat decizia să fie el reprezentantul Uniunii”, a explicat Gheorghe Firczak, pentru Gândul.

Întrebat cum a hotărât totuși că este timpul să se retragă după 16 ani în Parlament, Firczak spune că „am considerat că este suficient, mi-am adus o contribuție semnificativă la dezvoltarea Uniunii și urmează să mai promovăm tineri”. Această tendință a început iată, deja, cu fiul său.

În octombrie 2015, ANI l-a acuzat pe Gheorghe Firczak de conflict de interese, pentru că și-a angajat fiul, pe actualul deputat Iulius Firczak, în poziția de consilier la propriul său cabinet parlamentar. De pe urma acestui post, tânărul Firczak a câștigat 62.580 de lei, spune ANI. Firczak a pierdut procesul cu ANI, în primă instanță, dar a atacat decizia la instanța supremă.

Acum, Firczak spune că a scăpat de acuzația de conflict de interese: „S-a rezolvat. S-a prescris”, a explicat el pentru Gândul.

Iulius Marian Firczak nu a câștigat doar un loc de parlamentar pentru următorii 4 ani de pe urma Uniunii Rutenilor, pe care o conduce, călcând și acolo pe urmele tatălui său. În 2015, Iulius Firczak a câștigat și 90.780 de lei (peste 20.000 de euro) de la Uniunea pe care o conduce. În paralel, el este și broker de asigurări la propria firmă, Personal Broker.

Polonezii, de la domnul Longher la doamna Longher

Ghervazen Longher a reprezentat Uniunea Polonezilor din România „Dom Polski” în Parlamentul României timp de 16 ani. Condamnat la 3 luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, după ce ANI l-a acuzat că și-a angajat fratele și sora la propriul cabinet de parlamentar, aceștia câștigând venituri de la Parlament de aproape 20.000 de lei, respectiv 15.800 de lei, Longher a decis că este timpul să se retragă.

Locul său a fost luat însă de soția sa, Victoria Longher, 45 de ani, care a câștigat mandatul de deputat în județul Suceava, fiind prima pe liste. Soțul Ghervazen Longher este și președintele „Dom Polski”, încă din 2002. Formațiunea a obținut 3.355 de voturi la scrutinul din 11 decembrie.

Victoria Longher administrează firma Albin Suceava, având ca obiect de activitate testare și analize tehnice. Ea mai deține acțiuni la firmele Bigpolrom, Polo-Stef și Business Europol, conform declarației sale de avere.

„Stimați cetățeni, țin să vă mulțumesc din suflet pentru votul dumneavoastră de încredere, pentru că datorită vouă și a încrederii oferite vom continua proiectele demarate în urmă cu mai mulți ani de conducerea Uniunii Polonezilor din România”, a transmis Victoria Longher, printr-un comunicat de presă, după ce a fost aleasă deputat.

Ghervazen Longher nu a putut fi contactat de Gândul.

Italienii au o Asociație de familie. Tatăl a murit, fiul merge mai departe în Parlament

Și în cazul minorității italiene, o familie se ocupă de reprezentarea lor politică. Deputatul Mircea Grosaru a condus Asociația Italienilor din România și a reprezentat această minoritate în Parlament timp de 10 ani, din 2004 până în 2014, când a încetat din viață din cauza unui infarct. În mandatul 2000-2004, italienii au fost reprezentați în Parlament de actrița Ileana Stana Ionescu, însă CEDO a stabilit că tot Mircea Grosaru ar fi trebuit să fie titularul acelui mandat, pentru că a avut mai multe voturi decât Ileana Stana Ionescu la nivel național, el primind și o despăgubire de 5.000 de euro.

După evenimentul nefericit din 2014, conducerea Asociației a fost preluată de soția sa, Ioana Grosaru, iar fiul său, avocatul Andi Gabriel Grosaru, este secretarul general al Asociației Italienilor din România. În 2016, la 40 de ani, Andi Grosaru devine deputatul minorității italiene, Asociația strângând 3.486 de voturi la scrutinul din 11 decembrie.

Andi Grosaru nu a dorit să răspundă la telefon întrebărilor Gândul legate de modul în care a fost selectat să reprezinte minoritatea italienilor în Parlament. El a solicitat întrebările pe email, însă nu a mai răspuns, până la publicarea acestui articol.

Mircea Grosaru, tatăl său, a fost acuzat de ANI de conflict de interese în 2013, după ce în perioada 2008-2011 și-a angajat soția, pe Ioana Grosaru, în funcția de consilier la biroul său parlamentar. În urma acestui contract, soția a câștigat 66.745 de lei. Grosaru a pierdut procesul cu ANI în primă instanță, cursul dosarului oprindu-se în 2014, când fostul deputat a încetat din viață.

Procurorii DNA au acuzat în 2015 că Mircea Grosaru ar fi fost deputatul care a primit mită de la Mihail Vlasov, fostul președinte al Camerei de Comerț și Industrii a României, pentru a promova o lege în interesul său, în schimb oferindu-i funcția de arbitru în Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României.

Procurorii susțineau că în luna februarie 2013, Vlasov i-a cerut lui Grosaru să îi susțină interesele și să promoveze un proiect de lege intitulat „Lege privind registratorii comerciali și activitatea de înregistrare în registrul comerțului”. Legea respectivă prevedea trecerea Oficiului Național al Registrului Comerțului din subordinea Ministerului Justiției în cea a Camerei de Comerț a României, condusă de Vlasov. În schimb, Mircea Grosaru a fost numit în funcția de arbitru pe 6 martie 2013, în condițiile în care Mihail Vlasov era în același timp și președintele Colegiului de conducere al Camerei Naționale, care a făcut propunerea, și președinte al Camerei Naționale, care a făcut numirea propriu-zisă, conform DNA.

În noiembrie 2016, Mihail Vlasov a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu executare, în acest dosar.