Parlamentarii care și-au pus semnătura pe proiectul pentru SUPERIMUNITATE bat în retragere. „Una s-a discutat, alta s-a depus la Parlament”

Astfel, deputatul PSD Liviu Pleșoianu a precizat, joi, pentru MEDIAFAX, că și-a restras semnătura de pe acest proiect, întrucât ceea ce s-a discutat inițial nu coincide cu forma proiectului depusă și înregistrată în circuitul legislativ.

„Una s-a discutat, alta s-a depus la Parlament. În dimineața aceasta mi-am restras semnăturile de pe ambele proiecte pe care le-am semnat eu, și de la Cameră, și de la Senat”, a precizat, pentru MEDIAFAX, deputatul PSD Liviu Pleșoianu.

„Una este să aduci completări și clarificări, dar cu totul altceva e să modifici legea astfel încât să nu-i mai consideri funcționari publici pe parlamentari și pe președinte. Atât parlamentarii, cât și președintele țării sunt și trebuie să rămână funcționari publici, aflați în slujba cetățeanului care i-a ales prin votul său!”, a detaliat Pleșoianu pe contul său de Facebook.

Și deputatul PSD Aida Căruceru a precizat că a fost „greșit informată” de colegul său, Cătălin Rădulescu, atunci când a discutat despre susținerea proiectului.

„Eu am semnat, dar am fost greșit informată de colegul meu, Cătălin Rădulescu. Eu nu am semnat niciun proiect de lege care avea de-a face cu justiția. Nu știu ce s-a întâmplat acolo, dar sunt curioasă. Eu sunt plecată și nu am avut timp să mă pun la punct cu acest lucru. Nici nu știu la ce să mă aștept, sincer. Voi verifica și voi vedea unde a mai apărut semnătura mea. Chiar nu susțin așa ceva. „, a spus Aida Căruceru.

Un alt deputat PSD care a semnat proiectul, Octavian Petric, a precizat că, în opinia sa, propunerea legislativă se referă la primarii care au făcut parte dintr-un Consiliu de Administrație.

„Acel proiect prevede ca un primar care a făcut parte dintr-un CA, regie, etc. și a reprezentat comunitatea în acel CA, fără beneficii financiare, fără indemnizație sau salariu, să nu fie considerat incompatibil. Discutăm de reprezentanții în CA”, a spus Octavian Petric.

Un alt deputat PSD semnar al proiectului inițiat de Rădulescu, Iuliu Nosa, a precizat că știe ce prevede proiectul și că demnitarii vor răspunde pentru infracțiunile prevăzute de Codul Penal.

„Da, știu ce prevede proiectul. Demnitarii vor fi salarizați separat și răspunderile vor fi pe măsura salarizării. Pentru infracțiunile prevăzute în Codul Penal, ei vor răspunde, categoric. Să așteptăm să vedem cum vor fi dezbaterile și cum se vor desfășura dezbaterile în Parlament, iar după aceea se va decide”, a spus Iuliu Nosa.

40 de parlamentari PSD în frunte cu același Cătălin Rădulescu au depus o inițiativă legislativă prin care practic lasă DNA și ANI fără obiectul muncii, scoțându-i pe senatori, deputați, președinte, europarlamentarii și aleșii locali de sub incidența prevederilor codului penal, aceștia nemaiputând fi cercetați de exemplu pentru abuz în serviciu, conflictul de interese sau luare de mită.

Mai exact, este vorba de o modificare propusă la articolul 175 din Codul Penal, privind funcționarul public, în sensul legii penale, din care sunt excluse „persoanele care au fost alese în funcții de demnitate publică”. Mai exact, este vorba de președinte, senatori, deputați, europarlamentarii și aleșii locali care nu vor mai putea fi cercetați pentru infracțiuni prevăzute în codul penal în condițiile în care subiecții de drept, potrivit legii penale, se circumscriu noțiunii de „funcționar public”.

Inițiativa a fost depusă pe 18 decembrie.

De altfel, o astfel de modificare s-a încercat cu ocazia blitz-kriegului legislativ din „Marțea Neagră”, însă a picat la Curtea Constituțională. Cu acel prilej, în decizia sa, CCR releva că se instituie o „impunitate” în cazul președintelui, deputaților și senatorilor, enumerând infracțiunile pentru care aceștia nu mai pot fi anchetați.

„Cu alte cuvinte, noile dispoziții se constituie în veritabile cauze de impunitate a Președintelui României, a deputaților și senatorilor, în ceea ce privește anumite infracțiuni din actualul Cod penal, cum ar fi: art.215 (Delapidarea), art.246 (Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor), art.247 (Abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi), art.248 (Abuzul în serviciu contra intereselor publice), art.253 (Conflictul de interese), art.254 (Luarea de mită), art.256 (Primirea de foloase necuvenite), art.263 (Omisiunea sesizării organelor judiciare) sau art.289 (Falsul intelectual), respectiv în ceea ce privește anumite infracțiuni prevăzute în noul Cod penal, cum ar fi: art.267 (Omisiunea sesizării), art.289 (Luarea de mită), art.295 (Delapidarea), art.296 (Purtarea abuzivă), art.297 (Abuzul în serviciu), art.300 (Uzurparea funcției), art.301 (Conflictul de interese) sau art.321 (Falsul intelectual)”, se arată în decizia, din ianuarie 2014, a Curții Constituționale.

CITEȘTE AICI PROIECTUL DE LEGE

CITEȘTE AICI EXPUNEREA DE MOTIVE

ART. 175 Forma actuală

Funcționar public

(1)Funcționar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație:

a)exercită atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătorești;

b)exercită o funcție de demnitate publică sau o funcție publică de orice natură;

c)exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuții legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.

Art 175 În forma pe care o vor cei 40 de parlamentari ai PSD

(1)Funcționar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație:

a) exercită atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreștisau exercită o funcție publică, cu excepția persoanelor care au fost alese în funcții de demnitate publică.

b) se abrogă

c)exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuții legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.

În expunerea de motive, semnatarii susțin că din Statutul funcționarilor publici și din legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice„rezultă clar că persoanele care exercită demnități publice nu au calitatea de funcționari publici”.

Semnatarii inițiativei legislative sunt parlamentarii PSDBabuș Radu, Bălănescu Alexandru, Bontea Vlad, Bucura-Oprescu Simona, Căciulă Aurel, Căruceru Aida-Cristina, Cocoș Vasile, Dinu Cristina-Elena, Georgescu Nicolae, Halici Nicușor, Iftimie Neculai, Intotero Natalia-Elena, Itu Cornel, Lupașcu Costel, Macovei Silviu Nicu, Matei Călin-Vasile-Andrei, Moagher Laura-Mihaela, Neață Eugen, Nicolae Andrei, Nosa Iuliu, Oteșanu Daniela, Paraschiv Rodica, Păle Dănuț, Petric Octavian, Pleșoianu Liviu Ioan Adrian, Popa Ștefan-Ovidiu, Pop Andrei, Rădulescu Cătălin-Marian, Simion Lucian-Eduard, Spânu Ion, Stancu Florinel, Stativă Irinel Ioan, Suciu Matei, Șarapatin Elvira, Toma Ilie, Ursu Răzvan-Ion, Vasilică Radu Costin, Velcea Nicolae, Vîrză Mihăiță, Weber Mihai.