Parlamentarii dau startul pomenilor electorale. Inflație de legi populiste înainte de alegeri
”Implementarea oricăror măsuri care costă, care au impact bugetar, trebuie să fie compensate de alte măsuri de reducere a altor cheltuieli sau de creștere a unor venituri”, a declarat ministrul de Finanțe, Anca Dragu, marți, la Palatul Parlamentului. Ministrul a mai spus că există deja unele constrângeri bugetare generate de aplicarea noului Cod fiscal, măsurile de relaxare fiscală pentru anul următor, lucru care „îngustează spațiul bugetar”.
Tot marți, la Senat au fost depuse mai multe proiecte de lege cu impact asupra bugetului, în aceeași zi în care Comisia pentru muncă de la Camera Deputaților a adoptat 130 de amendamente la legea pentru adoptarea OUG nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în 2016 și alte măsuri fiscal-bugetare.
Introducerea coșului minim de consum
Una dintre inițiativele legislative depuse la Senat prevede reintroducerea coșului minim de consum lunar. Coșul minim stabilește, pentru o gospodărie de mărime medie, totalitatea cheltuielilor necesare traiului într-o lună prin cumpărarea de produse alimentare, nealimentare și servicii. Acesta se evaluează trimestrial de Institutul Național de Statistică și Studii Economice, valoarea fiind aprobată prin hotărâre a Guvernului. Impactul bugetar al acestei inițiative se va regăsi în salariul mimin pe economie, care ar putea crește în funcție de valoarea coșului minim. De asemenea, coșul mimim va avea impact și asupra politicii salariale și a altor politici din domeniul social. Proiectul de lege, susținut de 57 de parlamentari de la toate grupurile și aflat în procedură de urgență, este în dezbatere publică pe site-ul Senatului din 5 aprilie.
Creșterea punctului de pensie
O altă legislativă cu impact asupra bugetului de stat prevede că „valoarea punctului de pensie nu poate fi mai mică de 40% din câștigul salarial mediu brut, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, începând cu 1 ianuarie 2017, respectiv de 45% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, începând cu 1 iulie 2017”. Legea privind sistemul unitar de pensii publice prevede că valoarea punctului de pensie este de 732,8 lei. „De ani buni, pensionarii României reclamă acest abuz al statului care, pur și simplu, a > o parte a pensiei cuvenite fiecărui cetățean care a muncit cinstit zeci de ani și a cotizat pentru a avea un trai decent la vârsta senectuții”, spune senatoarea Cristiana Anghel în expunerea de motive. Ea amintește și de art. 47 din Constituție, care prevede că statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un trai decent. Proiectul de lege, susținut de alți 92 de parlamentari și aflat în procedură de urgență, a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere tot în 5 aprilie.
Creșterea pensiilor foștilor membri cooperatori
O altă inițiativă legislativă, susținută de 32 de parlamentari UNPR, presupune creșterea pensiilor foștilor membri cooperatori din agricultură la 500 de lei prin acordarea unei indemnizații sociale. Proiectul de lege ar avea impact asupra a jumătate de milion de oameni, valoarea medie a indemnizației fiins în momentul de față la 361 de lei pe lună. Inițiatorii prevăd ca sursă de finanțare pentru majorarea acestor pensii bugetul de stat, potrivit expunerii de motive.
5 proiecte ale aceluiași deputat
Deputatul PSD Andrei Sava a depus în aceeași zi la Senat cinci proiecte de lege cu impact asupra bugetului de stat.
Astfel, social-democratul propune scutirea de la plata impozitului pe profit, prin scăderea din profitul impozabil a unui cuantum de 0,5% pentru fiecare femeie cu copii până la 7 ani angajată part-time, în limita a 25% din profitul impozabil al companiei respective și a unei sume totale de maximum 30.000 de euro.
De asemenea, Andrei Sava a inițiat un proiect care presupune exceptarea de la impozitare și a pensiilor de urmași pentru copii minori.
O altă inițiativă presupune ca persoanele care au venit lunar brut până în 2.500 de lei, dacă nu au persoane în întreținere, să beneficieze de o deducere personală de 300 de lei, cele cu o persoană în întrețienere de 400 de lei, iar dacă este vorba despre un minor, de 875 de lei. Persoanele cu două persoane în întreținere vor beneficia de o deducere personală de 500 de lei, iar dacă una din cele două persoane este minoră, de 875 lei, iar dacă ambele sunt de 1.125. Pentru contribuabilii cu trei persoane în întreținere, deducerea este de 600 de lei, de 875, dacă una este minoră, 1.125 dacă două sunt minore și 1.375 dacă toate trei sunt minore. Salariații cu patru persoane în întreținere vor beneficia de o deducere de 800 de lei, respectiv de 875 cu o persoană minoră, 1.125 cu două perosane minore, 1.375 cu trei persoane minore și 1.625 dacă toate patru sunt minore. Pentru contribuabilii cu venituri lunare brute cuprinse între 2.500 lei și 5.000 de lei deducerile vor fi degresive față de cele de mai sus și vor fi stabilite prin ordin al ministrului Finanțelor.
De asemenea, Andrei Sava propune ca veniturile din salarii și asimilate salariilor, realizate în primii trei ani de muncă de tinerii sub 25 de ani să nu fie impozitate.
Produsele alimentare bio/organice, certificate și etichetate astfel, provenite din agricultura ecologică ar putea beneficia de o reducere de TVA până la 5%, potrivit altui proiect de lege depus la Senat de același deputat.
Acest val de proiecte legislative cu impact asupra bugetului de stat vin pe fondul unor dispute între Parlament și Executiv pe tema indemnizației pentru mame. Parlamentarii au decis eliminarea plafonului de 3.400 de lei pe lună și acordarea acesteia până când copilul împlinește doi ani. Premierul Dacian Cioloș a avut obiecții legate de legea referitoare la eliminarea plafonului în cazul indemnizației pentru mame pentru că parlamentarii nu au indicat sursele de fianțare. Cioloș a afirmat că Guvernul va căuta o soluție pentru implementarea legii, subliniind că parlamentarii ar trebui să-și amintească de măsurile pentru creșterea natalității și după campania electorală.
Guvernul este îngrijorat cu privire la inițiativele parlamentarilor care presupun modificări bugetare, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu. ”Să nu uităm orizontul fiscal bugetar extrem de strâns în care ne desfășurăm activitatea. Suntem pe un deficit asumat la limita a 3%, iar impactul financiar bugetar sperăm să nu fie perturbat și de alte inițiative care vin din Parlament”, a subliniat Suciu.
Afirmațiile au venit în condițiile în care deputații din Comisia de muncă au dezbătut, marți, timp de șapte ore, legea pentru adoptarea OUG nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în 2016 și alte măsuri fiscal-bugetare, adoptând 130 de amendamente, impactul bugetar al unuia singur – egalizarea salariilor funcționarilor din administrația locală cu cei din administrația centrală – fiind de 1,6 miliarde de lei.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a avertizat, la prezentarea raportului asupra stabilității financiare, că BNR a identificat pentru prima oară în România un risc sistemic sever. El a adăugat că există și alte inițiative legislative – în afara celor care care își propun să modifice retroactiv aspectele din sistemul bancar – care pot afecta serios stabilitatea, motivate și de faptul că 2016 este un an electoral. „Anumite propuneri legislative recente riscă să încalce dreptul de proprietate, să contrazică fundamentele unei economii de piață, să creeze instabilitate”, a afirmat Isărescu.