Proiectul de lege prevede, astfel, că „Refuzul persoanelor citate la comisia de anchetă de a se prezenta la audieri, de a furniza informațiile solicitate sau de a pune la dispoziția acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deținute, utile activității comisiei, este considerat împiedicare a aflării adevărului, constituie infracțiune, se pedepsește cu închisoarea de la 8 zile la 3 luni sau cu amendă penală în valoare de 10.000 lei și cu pedeapsa complementară de interzicere de a ocupa o funcție publică timp de 3 ani”.
Orice persoană poate cădea sub incidența acestor prevederi legale, fiind obligată să se prezinte sau să ofere informații.
Astfel, potrivit propunerii legislative, Comisia de anchetă poate cita orice persoană care ar putea avea cunoștință despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activității comisiei, iar persoanele citate au obligația să se prezinte în fața comisiei de anchetă parlamentară.
CITEȘTE AICI PROIECTUL DE LEGE AL COMISIEI DE ANCHETĂ A ALEGERILOR DIN 2009
În cazuri excepționale, doar cu acordul comisiei de anchetă, persoana citată poate să răspundă în scris, furnizând informațiile solicitate, sau poate transmite prin poștă documente sau celelalte mijloace de probă pe care le deține și care sunt utile comisiei de anchetă, se mai arată în proiect.
Totodată, proiectul prevede că ancheta parlamentară „nu se substituie anchetei judiciare, având un obiect și o finalitate diferite, ele putând coexista în ideea unei cooperări și colaborări loiale între instituțiile statului, chiar dacă același segment al realității este cercetat și documentat”.
Potrivit propunerii legislative, Comisia de anchetă poate avea acces la orice categorie de informații, inclusiv informații clasificate, în condițiile legii.
Oana Florea, care este și președintele Comisiei de anchetă pentru alegerile parlamentare din 2009, a precizat, luni, în conferința de presă în care a prezentat acest proiect, că și-a asumat personal această inițiativă legislativă și o va prezenta marți și colegilor săi membri ai Comisiei, pentru a le cere un punct de vedere sau susținerea prin semnătură, după care va depune propunerea legislativă în circuitul legislativ.
Ea a menționat că proiectul preia în proporție de 80% sintagme și principii din cele 4 decizii ale CCR date referitor la activitatea acestei Comisii de anchetă a alegerilor din 2009.
Cea care a refuzat vehement să se prezinte până acum la Comisia de anchetă a alegerilor din 2009 este șefa DNA, Laura Codruța Kovesi. Aceasta a trimis deja patru scrisori către parlamentari în care le explică faptul că nu deține date sau documente care să ajute la clarificarea situației și lăsând de înțeles că prezența sa la comisie nu are obiect.
„În legătură cu adresa dumneavoastră nr. 4c-30/139 din data de 13 noiembrie 2017, reiterez convingerea că obiectul de activitate al comisiei speciale de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezindențial constă în