Parlamentarii români îl trimit pe Ponta să rezolve problema extremiștilor. „Eu mă duc și mâine, dar cine-mi plătește drumul? Nu mă bagă nimeni în seamă decât dacă-l înjur de mamă pe Farage”

Mai mult pe foaie decât în realitate, grupul de prietenie cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlanda de Nord, din care fac parte șase senatori și 14 deputați, nu are nicio contribuție la îmbunătățirea imaginii României, ca formă de apărare împotriva propagandei făcute de UK Independence Party (UKIP), un partid eurofob care a preluat o retorică de extremă dreapta și care a reușit să câștige europarlamentarele britanice mai ales prin intermediul campaniei anti-români și bulgari. Mai mult, membrii grupului susțin fie că problema extremismului și a populismului radical este „o plagă europeană care trebuie rezolvată la nivelul Uniunii Europene”, fie că este de datoria Guvernului și a Ministerului de Externe să adopte poziții ferme în această privință. Astfel, cartoful fierbinte al drepturilor românilor în Uniune este aruncat între instituții și aleși.

Mesajul zilei: dați-i SHARE pe Facebook și vă asigurăm că va ajunge până la Londra.

ACCESEAZĂ SITE-UL „WHY DON’T YOU COME OVER?”

Președintele grupului este chiar Valeriu Zgonea, președintele Camerei Deputaților, care nu a putut fi contactat pentru că, fiind într-o vizită oficială în Irlanda.

Responsabil de colectivul „prietenilor” este, în absența lui Zgonea, senatorul PNL Cristian Bodea, vicepreședinte al grupului de prietenie cu Marea Britanie. Din start, Bodea se declară dezamăgit de activitatea grupului din care face parte. Nu au avut întâlniri, nu au avut delegații, deci nu au avut mesaje de transmis. O singură vizită a președintelui Camerei Comunelor din Marea Britanie, John Bercow, făcută „undeva prin vară, anul trecut”. „Grupul nu a funcționat niciodată, a fost doar de formă. Dar dacă nici noi nu ne întâlnim deloc, cine să ne apere? Ce prietenie e între noi? E doar o chestie pusă la noi pe site!”, se arată revoltat Bodea.

Cu toate acestea, recunoaște nevoia unei poziții ferme din partea României pentru a trage un semnal de alarmă. Cel mai îndreptățit să facă acest lucru, Guvernul României, spune el. „Dar MAE doarme, MAI la fel, nici noi nu facem nimic, atunci e de înțeles poziția lor față de noi. Acum e îngrijorător că au atâta trecere în țările lor, dar aici e vina Guvernului României. MAE trebuia să facă față atacurilor lor, să aibă niște mesaje clare, tranșante, pe măsura celor transmise de ceilalți. Dacă ne înjură, noi nu facem nimic?”, se întreabă, mai mult retoric, senatorul.

„Dacă mă duc să-l înjur de mamă pe Farage, atunci o să mă bage în seamă”

Întrebat de gândul dacă nu crede că ar trebui și ca parlamentarii români să ajute la construirea unei poziții ferme împotriva campaniei anti-imigraționiste, de care România a fost cea mai afectată, liberalul a spus că nu se poate face nimic la nivel de individ.

„Eu mă duc, dacă vreți, mâine în Marea Britanie și fac anti-campanie, dar mie cine-mi plătește drumul? Eu nu-mi permit, eu trăiesc din salariu și statul nu-mi decontează. Degeaba mergem pe cont propriu, nu ne bagă nimeni în seamă că a venit senatorul cutare. Dacă mă duc și-l înjur de mamă pe Farage, atunci da, o să mă bage toată presa britanică în seamă. Dacă mă duc și spun că România e o țară frumoasă, nu zice nimeni nimic”, adaugă Bodea.

„Fiecare țară are nebunii ei. Noi l-am avut pe Vadim, ei îl au pe Farage”

Mai mult, are și un mesaj, oarecum de resemnare. „Fiecare țară are nebunii ei. Noi l-am avut pe Vadim, ei îl au pe Farage, e normal să aibă și ei nebunii lor. Nu sunt britanicii mai străluciți decât noi. Le doresc să strige până nu-i mai bagă lumea în seamă. La un moment dat, și britanicii, și francezii se vor trezi și vor vedea că nu e decât vorbă goală, că românii nu-i mănâncă și nici nu le fură nimic din casă”, a conchis senatorul PNL.

Ascensiunea extremismului în unele state europene, care s-a văzut inclusiv la alegerile europarlamentare 2014, îl îngrijorează și pe deputatul PSD Georgian Pop. Cum poate fi blocată însă? „Prin cooperare politică, promovarea unor valori democratice, autentice, prin respectarea drepturilor omului, printr-o platformă comună anti-discriminare și atunci și populația din Europa o să înțeleagă care este calea corectă și probabil, sper eu, la următoarele alegeri europarlamentare, rezultatele extremiștilor or să scadă semnificativ”, spune Pop, pentru gândul.

„Politicienii ne-extremiști”, așa cum îi numește el, trebuie să folosească armele democrației și să facă front comun în fața celorlalți. „Să ne unim și să avem o puternică platformă anti-extremism și anti-discriminare. Toți cetățenii europeni au drepturi egale”, mai spune pesedistul.

Pe de altă parte, nici Georgian Pop nu crede că grupul de prietenie cu Marea Britanie poate face mai mult. „Sunt mai mult o formă instituționalizată de a păstra și de a promova niște valori, principii, proiecte comune”, punctează el.

Nicolescu: „Extremismul este o plagă europeană”. Concluzia: să o rezolve Europa, nu e problema României

Deputatul PNL Theodor Nicolescu susține că este îngrijorătoare nu doar campania dusă de UKIP și Frontul Național împotriva românilor și a libertății de circulație în general, ci și scorul obținut de partidele extremiste și de eurosceptici la scrutinul european. Totuși, el se așteaptă ca, odată cu trecerea crizei economice, situația să se schimbe. În orice caz, extremismul, spune el, nu este o problemă a României, ci trebuie rezolvată de Uniunea Europeană.

„Întotdeauna e loc de mai mult de făcut, de ascendența extremismului este o problemă la nivel european, e o plagă europeană care trebuie rezolvată la nivel european”, susține liberalul.

Extremiștilor nu vrea să le transmită niciun mesaj. Pentru că „trebuie să te adresezi cetățenilor din țara lor”. „Să le spunem că abia am ieșit din secolul în care extremismul și ura au dus la mari tragedii și cred că nu e momentul, și niciodată nu va fi momentul, ca așa ceva să domine Europa”, a adăugat Nicolescu, contactat de gândul.

„Trebuie să facem eforturi pentru a opri acest fenomen”, trage un semnal de alarmă și deputata PNL Florica Cherecheș, membră și ea în grupul de prietenie cu Marea Britanie.

„Eu le tot spun tuturor britanicilor pe care îi întâlnesc: Anglia nu este destinația preferată a imigranților români, acolo se duc doar cei care își găsesc ceva anume”, spune Cherecheș, în încercarea de a combate ideea că românii se duc în Marea Britanie în special pentru ajutoarele sociale. Astfel, îl dă exemplu pe fiul său, care a fost chemat să lucreze în domeniul IT, pe un proiect special pentru primăria din Westminster. „El nu a fost niciodată discriminat, ba chiar foarte apreciat”, adaugă ea.

„Avem nevoie de ei așa cum și ei au nevoie de noi”

Modul în care România a comunicat până acum, pe canale oficiale, ca răspuns la atacurile venite din Marea Britanie, a fost insuficient. „Ar trebui intensificată reacția României prin cei care pot să o facă, să fie auziți, prin MAE cu domnul Corlățean, ambasada României ar trebui să reacționeze de fiecare dată când un politician denigrează România, pentru că nu merităm lucrul acesta. Trebuie să le spunem cine suntem cu adevărat”, punctează Cherecheș, contactată de gândul.

Mult mai resemnat se arată deputatul PDL Romeo Rădulescu. Deși precizează că nu susține sub nicio formă pozițiile adoptate de extremiștii europeni, nici nu crede că românii trebuie să se îngrijoreze de scorul obținut în Parlamentul European.

„Marea Britanie este o democrație bine consolidată și își respectă toate angajamentele față de parteneri, deci nu cred că va fi ceva împotriva cetățenilor români care muncesc în Marea Britanie. Dacă voiau să muncească ei, ar fi muncit. Dacă nu aveau forță de muncă, normal că au acceptat din altă parte. Dar eu sunt convins că Marea Britanie își va respecta angajamentele față de noi”, argumentează el, contactat de gândul.

La fel ca în cazul colegului său, Theodor Nicolescu, și democrat-liberalul Romeo Rădulescu merge tot pe mâna Uniunii Europene când vine vorba despre oprirea ascensiunii extremismului. ” Nu are legătură grupul de prietenie cu situația asta. Aici UE se poate impune, nu câțiva parlamentari din grupul de prietenie”, susține el.

În ce privește mesajul pe care îl transmite europarlamentarilor extremiști și eurosceptici, Rădulescu le amintește că și ei au nevoie de noi. „Să fim împreună într-o Europă unită, așa cum noi avem nevoie de ei și ei au nevoie de noi. Să nu uite că, de fapt, aproape 20% din forța lor de muncă este acoperită de imigranți”, le transmite el.

Campania„Why don’t you come over?”

Imagini: gândul/GMP

Aproape o treime dintre noii europarlamentari aleși la sfârșitul lunii mai sunt de extremă dreaptă, extremă stângă, eurosceptici – în general, departe de centrul ideologic. Unii politicieni europeni au vorbit despre un rezultat îngrijorător, un „cutremur” și un „vot uriaș de respingere”, după ani de austeritate și de partide centriste care nu au cconvins.

În Franța, spre exemplu, a câștigat extrema dreaptă (Frontul Național, condus de Marine Le Pen), în Marea Britanie eurofobii cu mesaje de extremă dreapta din UKIP, sub conducerea lui Nigel Farage, iar în Grecia comuniștii din Zorii Aurii.

România are în această nouă legislatură europeană 32 de eurodeputați. Într-un episod anterior al campaniei gândul „Why don’t you come over?”, aceștia s-au arătat oarecum resemnați în fața atacurilor discriminatorii, precizând că se așteaptă ca ele să fie reluate direct de la Bruxelles, deși nu cu aceeași greutate pe care o au în țările lor.

Mai mult, europarlamentarii români cred că rezultatele alegerilor care tocmai s-au încheiat reprezintă mai mult un eșec al partidelor cu tradiție și mai puțin o victorie a unor principii promovate de formațiunile extremiste.

„FAR-RIGHT”- cuvintele care ar trebui să sperie orice român

Nu au câștigat ei, am pierdut noi

Primele efecte ale votului extremist din Uniunea Europeană au apărut deja

Povestea românului care a candidat la europarlamentare în Marea Britanie

Mesajul europarlamentarilor români pentru Nigel Farage și Marine Le Pen

Ne pare rău că l-ați cunoscut doar pe Tarky. Vrem să vi-l prezentăm și pe Cosmin, românul care are grijă de cei mai săraci oameni din Londra

La București, Prințul Charles al Marii Britanii a dat lumii definiția poporului român