Parlamentarii vor să scape de Codul Penal cu AMENDAMENTUL NEVASTA

Cu zece colegi ajunși în fața instanței, majoritatea condamnați pentru că și-au angajat rudele la cabinetele parlamentare, cinci deputați au găsit soluția ca situația să nu se mai repete. Ionescu Aurelian (PC), Marocico Ion (minorități), Marton Arpad (UDMR) și pesediștii Nica Nicolae și Roman Victor au propus o modificare a Codului Penal, astfel încât parlamentarii, prin excepție, să nu mai poată fi acuzați de conflict de interese dacă își angajează rudele la cabinetele parlamentare.

Până acum 9 deputați din actuala legislatură au fost condamnați de instanță pentru acest motiv, iar unul trimis în judecată – Mate Andras și Karoly  Kerekes de la UDMR – 6 luni cu suspendare, Sorin Lazăr (PSD) – 6 luni cu suspendare, Vasile Gliga (PSD) – 1 an cu suspendare, Ghervazen Longher (minorități) – 3 luni cu  suspendare, Nicolae Mircovici (minorități) – 6 luni cu suspendare, Adrian Merka (minorități) – 1 an și 6 luni cu suspendare, Sonia Drăghici (PSD) – amendă 2.000 de lei, Florin Pâslaru (PSD) – amendă 2.000 de lei, Anghel Stanciu (PSD) – trimis în judecată.

Cei cinci deputați-inițiatori propun modificarea articolului 301 din Codul Penal care prevede că un demnitar este în conflict de interese dacă „a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani, sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură”. Potrivit proiectului legislativ pe lista excepțiilor de la această regulă se adaugă „ocuparea de către o persoană a unei funcții indiferent în ce modalitate și sub ce formă se realizează aceasta” și „exercitarea atribuțiilor de serviciu privind acordarea către subalterni a drepturilor legale ale acestora”. Cu alte cuvinte, liber la angajări.

„Legea așa cum arată în articolul 301 are o prevedere legală atât de extinsă, încât teoretic nimeni nu mai poate angaja pe nimeni și nimeni nu mai poate da un salariu mai mare nimănui. Ca atare, această situație trebuie corectată. Noi avem o democrație foarte foarte unică în toată lumea și avem niște legi care nu se regăsesc nicăieri. Și noi am crezut de cuviință să avem legile așa cum există ele în Germania, în Franța, în Marea Britanie, în Olanda. De aceea noi am propus ca articolul 301 să primească o formă aplicabilă și normală într-un stat. În Germania, nu există o prevedere legală, care să pedepsească în Codul penal angajarea rudelor. Într-un stat din Germania, Bavaria mi se pare, trei sferturi dintre deputați au angajați la cabinetele parlamentare rude sau alte persoane apropiate pentru că se consideră că biroul parlamentar are o natură confidențială și trebuie să angajeze”, a declarat, pentru gândul, deputatul UDMR Marton Arpad, unul dintre inițiatori. El a adăugat că actualele prevederi s-ar putea aplica și în alte cazuri, cum ar fi cel al angajării unor foști consilieri de la un mandat la altul, dar a admis că nu a ajuns nimeni în judecată pentru așa ceva.

„Încercăm să repunem lucrurile în ordinea firească, normală într-un stat de drept. Dacă reușim bine, dacă nu, atunci nu. Dar odată și odată se va trezi și România să intre în situația statelor unde funcționează statul de drept. Dacă nu, putem să ne reîntoarcem în comunismul democratic hipercentralizat unde securitatea, să nu spun SRI, conduce și controlează tot și ne întoarcem înainte de 1989. Multe lucruri din Codul Penal și mai ales cum se aplică Codul Penal și Codul de Procedură Penală ne trimit înainte de 1989, chiar până în anii `50″, a adăugat el.

Ciprian Nica (PSD): Nu am avut în vedere să se angajeze rudele la cabinetele parlamentare

Vicepreședintele Comisiei Juridice din Camera Deputaților, Ciprian Nica, care apare pe lista inițiatorilor proiectului legislativ care permite parlamentarilor să-și angajeze rudele la propriul cabinet parlamentar susține că nu acesta este scopul inițiativei.

„Nu am avut în vedere așa ceva. Ni s-a pus în vedere de profesioniști ai dreptului penal, profesori universitari, care ne-au spus că pot apărea diverse situații în practică. Spre exemplu, eu sunt deputat la al doilea mandat, la primul mandat am avut angajați la cabinetul meu parlamentar câțiva consilieri cu care mi-am făcut treaba. Mi-am încheiat mandatul când a fost dizolvat vechiul Parlament, îmi încep noul mandat la data începerii jurământului pentru noul mandat, eu trebuie să angajez oameni. Îi reangajez pe cei care au făcut față, pe alții nu îi reangajez. Problema s-a pus că există o posibilitate, o ipoteză s-ar putea interpreta faptul că am angajat o persoană pe care am avut-o în mandatul trecut că i-am creat un folos material unei persoane cu care am fost în relații.”, a spus pentru gândul Nica.

Pesedistul a ținut să adauge că situația poate apărea și în cazul președintelui României aflat la al doilea mandat și care și-a reangajat consilierii, dar și la judecătorii CCR care își aleg același președinte.

„În zile de azi e bine să sufli și în iaurt până sufli în ciorbă. Sunt foarte multe situații care pot apărea”, a precizat Nica. Întrebat dacă pe viitor parlamentarii își pot angaja rudele la cabinetul parlamentar, Ciprian Nica a răspuns: „părerea mea că nu, noi nu ne-am referit la asta”.

Propunerea legislativă privind modificarea Codului Penal a fost adoptată tacit de Senat. Ea a primit aviz negativ de la Comisia Juridică, iar Consiliul Legislativ a făcut o serie de observații critice. Legea a ajuns la Camera Deputaților.

Marton (UDMR): Eu nu am supt limba română, eu am învățat-o și acolo unde eu am învățat-o, în acea limbă, acel cuvânt „aceeași” înseamnă exact „aceeași”

Parlamentarii au găsit și o soluție pentru a da liber la funcții incompatibililor. După două decizii ale Curții Constituționale, una din 2013, care lăsa la latitudinea legiuitorului să interpreteze prevederea privind interdicția de trei ani de a accede la „aceeași funcție”, și una din 2014 potrivit căreia „noțiunea „aceeași” se referă la oricare dintre funcțiile eligibile”, mai mulți parlamentari au depus o inițiativă de modificare a legii ANI astfel încât un ales declarat incompatibil să poată obține orice altă funcție cu excepția căreia pe care a ocupat-o.

„Asta e o problemă de limbă română. Eu nu am supt limba română, nu mi-e limbă maternă, eu am învățat-o și acolo unde eu am învățat-o, în acea limbă, acel cuvânt „aceeași” înseamnă exact „aceeași”. Și în DEX nu veți găsi interpretarea cuvântului „aceeași”  în sensul că ar fi toate, că atunci ar fi toate”, a declarat pentru gândul Marton Arpad, inițiator și al acestei legi. El s-a declarat nemulțumit de cele două decizii ale Curții Constituționale care, în opinia sa, se contrazic de vreme ce prima lăsa la latitudinea Parlamentului să decidă, iar a doua stabilea regula.

„Când să iau în serios? Dacă vreau, iau în serios prima decizie și noi am crezut că „aceeași” înseamnă „aceeași”. Așa înțelegem noi limba romană”, a mai spus Marton.

Nica (PSD): „CCR și-a depășit atribuțiile”

La rândul său, Ciprian Nica, și el inițiator al legii, crede că CCR și-a depășit atribuțiile. „CCR poate spune dacă o lege este sau nu în concordanță cu Constituția și aici părerea mea este că și-a depășit un pic atribuțiile, dar Curtea a dat a spus că dacă este așa, dacă este așa. Noi încercăm să spunem, măi aceeași funcție, pentru că așa spune și DEX-ul limbii române , așa e și interpretarea gramaticală, care este una dintre normele de aplicare a legii, aceeași funcție la ce se referă? Cum poți să spui aceeași funcție dacă eu am fost consilier județean și acum sunt parlamentar, nu este aceeași funcție. Aceeași funcție înseamnă că am fost deputat, poate să însemne aceeași funcție deputat și apoi consilier local. Are alt concept, altă lege de alegere”, a fost poziția lui Ciprian Nica, vicepreședinte al Comisiei Juridice din Camera Deputaților.

Potrivit modificării propuse dacă o persoană găsită incompatibilă a ocupat funcția de primar, viceprimar, consilier, președinte al CJ, vicepreședinte al CJ, consilier județean, deputat, senator sau parlamentar european nu mai poate ocupa niciuna din aceste funcții pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului. Ei pot ocupa însă alte funcții decât cele anterioare, fapt interzis în prezent de lege.