Parlamentarul a lucrat în plen, în 5 luni, mai puțin decât românul obișnuit într-o lună

Parlamentarul român a muncit în plen, în toate cele cinci luni ale sesiunii proaspăt încheiate, mult mai puțin decât lucrează, într-o singură lună, un salariat cu program standard de opt ore. Pe de altă parte, doar 30% din legile adoptate au fost inițiative parlamentare, restul venind de la Guvern.

Un salariat cu program standard de opt ore, care lucrează, în medie, 22 de zile în fiecare lună, totalizează circa 176 de ore la serviciu lunar. Senatorii au cumulat, în cele 36 de ședințe de plen din februarie până în iunie, inclusiv în sesiunea extraordinară din iulie, aproape 104 ore de lucru, în care au dezbătut și votat proiecte de legi, Ordonanțe ori au susținut declarații politice. În cazul deputaților, este vorba de 35 de ședințe de plen, care reprezintă în total aproape 94 de ore. Așadar, parlamentarii s-au situat, în ceea ce privește orele petrecute în plen în toate cele cinci luni de zile cât a durat sesiunea parlamentară, sub numărul de ore muncite, doar într-o singură lună, de către un salariat cu program standard.

Pe de altă parte, la ședințele de plen ale Senatului și ale Camerei Deputaților se adaugă cele opt ședințe de plen comun ale celor două Camere ale Parlamentului.

VIDEO Ion Cristoiu: „Ilie Bolojan este mult mai bun să fie președinte decât Nicușor Dan”

00:00

MARIUS TUCĂ SHOW Ion Cristoiu: „Iohannis, la presiunea celor din stradă, a organizat un referendum ca Guvernul să nu mai dea OUG-uri pe justiție”

23:15

Senatorii și deputații au avut câte două zile de plen pe săptămână în sesiunea proaspăt încheiat, luni și marți. La acestea se adaugă timpul petrecut în ședințele Comisiilor parlamentare de specialitate, de obicei tot lunea și marțea, înainte sau după plen, însă uneori și în zilele de miercuri.

Cu toate acestea, majoritatea parlamentarilor părăsesc Capitala încă de miercuri pentru a se deplasa în teritoriu. În teritoriu, conform programului oficial, aleșii ar trebui să aibă activitate în circumscripțiile electorale, pentru a-și consulta alegătorii. Cu toate acestea, presa a relatat, în numeroase rânduri, că birourile parlamentarilor din teritoriu sunt fie de negăsit, fie nu sunt deschise pentru audiențe.

Pe de altă parte, în această sesiune activitatea parlamentară a fost suspendată timp de o lună de zile pe perioada campaniei pentru europarlamentare. Chiar și în afara acestei perioade, prezența parlamentarilor la ședințele s-a dovedit în nenumărate rânduri greu de întrunit. Ședințele de plen, fie ale Senatului, fie ale Camerei Deputaților, au fost suspendate în mai multe cazuri după ce aleșii au decis să părăsească reuniunile, astfel încât nu a mai fost întrunit cvorumul – prezența minimă a jumătate plus unu din membrii Camerei respective.

Alteori, ședințele de plen au fost deschise pentru a se anunța că nu vor avea loc, din cauza absenței masive a parlamentarilor. A fost cazul Camerei Deputaților, pe 13 mai, când durata ședinței a fost o premieră pentru istoria Parlamentului din ultimii ani: 24 de secunde. În acest răstimp, vicepreședintele Camerei Deputaților, Viorel Hrebenciuc a anunțat: „Stimați colegi, încerc să începem ședința de astăzi. Deschid ședința și vă anunț că nu avem cvorumul, deci sunt prezenți doar 151 de colegi care au semnat, absenți fiind 251, 29 sunt la alte acțiuni parlamentare. E vorba de cvorum. Neavând cvorum, declar închisă ședința noastră de astăzi”.

Durata medie a unei ședințe de plen la Senat a fost de 173 de minute, în vreme ce deputații au petrecut la plen în medie 160 de minute.

Pentru activitatea lor parlamentară, deputații și senatorii primesc lunar o idemnizație de cel puțin 5.000 de lei în fiecare lună, inclusiv în perioada vacanțelor parlamentare, două luni de zile în timpul verii și o lună în timpul iernii.

Guvernul inițiază peste 65% din actele normative, parlamentarii, doar puțin peste 30%

În sesiunea parlamentară au fost aprobate în Camera Deputaților și în Senat 110 acte normative, care au devenit legi ca urmare a promulgării și publicării în Monitorul Oficial. Cu toate acestea, inițiatorul cu cele mai multe acte normative promovate nu a fost instituția parlamentară, ci Guvernul, care a inițiat 67% din proiectele care au primit acceptul parlamentarilor și au devenit legi.

Dintre actele promovate de Executiv, 44% au fost Ordonanțe simple sau Ordonanțe de Urgență care au primit votul senatorilor și deputaților, respectiv 39 de astfel de acte. Doar două ordonanțe de urgență au fost infirmate prin votul parlamentarilor. În același timp, 23 % din legile adoptate în sesiunea parlamentară au fost proiecte de lege ale Guvernului, adică 20 de astfel de acte normative.

De cealaltă parte, parlamentarii au fost inițiatori a 31% dintre legile votate și intrate în vigoare în această sesiune parlamentare, adică 27 de legi.

Totuși, mare parte din inițiativele legislative care au primit, de la începutul anului, votul definitiv al parlamentarilor și au fost promulgate de șeful statului au fost depuse în Legislativ în anii anteriori. Doar trei proiecte din cele depuse de la începutul acestui an au obținut calitatea de lege. Guvernul a avut, în schimb, 27 de proiecte în acest an care au fost promulgate în cele din urmă, fiind vorba atât de proiecte de lege, cât și de Ordonanțe de Urgență sau solicitări de ratificare a unor acorduri, tratate internaționale sau memorandumuri.