Parlamentul A SCĂPAT 1.200 de aleși locali de dosarele de INCOMPATIBILITATE. Șeful ANI: „Va trebui să le închidem. E o nouă zi de marți la fel de neagră ca cea din decembrie”

Planul PSD pentru a-i scăpa pe aleșii locali de sutele de procese pe care le au cu ANI pentru incompatibilitate a fost pus astăzi în practică, în Parlament. Deputații au adoptat un proiect de lege, aparent fără legătură cu regimul incompatibilităților, prin care primarii și președinții de Consilii Județene devin membri de drept în adunările generale ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară și reprezentanți în regiille autonome locale de tipul celor de Apă-Canal. Este situația pentru care în ultimii ani au ajuns pe rolul instanțelor peste 100 de dosare de incompatibilitate deschise de Agenția Națională de Integritate pe nume importante ca cele al lui Klaus Iohannis, primarul Sibiului, Radu Mazăre, primarul Constanței, Nicușor Constantinescu, președintele CJ Constanța, Aristotel Căncescu, președintele CJ Brașov, Mircea Moloț, președintele CJ Hunedoara. Lista completă AICI. Dacă în iulie 2013 erau 108 cazuri de primari și președinți de Consilii Județene incompatibili, între timp, numărul celor pentru care ANI a făcut deja rapoarte de constatare aflate pe rolul instanțelor a crescut la 127. 95 sunt cazuri de aleși locali prezenți în AGA regiilor locale, situație evitabilă prin desemnarea unui reprezentant al administrației locale, altul decât primarul sau șeful CJ.

Căncescu și Iohannis au câștigat la prima instanță procesul cu ANI, decizia finală aparținând Curții Supreme. Întrebat recent de gândul, ca potențial beneficiar al acestei legi, care este poziția sa față de adoptarea unui astfel de proiect, liderul interimar al PNL, Klaus Iohannis a precizat că susține demersul.

Cei mai mulți dintre cei aflați pe listă sunt însă primari de comune și orașe mici, numărul celor aflați în această situație, chiar dacă verificările ANI nu sunt încă definitivate în toate cazurile, fiind estimat de asociațiile aleșilor locali la 1.200. Este motivul pentru care în ultimii doi ani, aleșii locali, în special cei ai PSD, au făcut presiuni constante, mai ales în perioade electorale, pentru modificarea legii, amenințându-și șefii de partid cu neimplicarea în campanie. O tentativă de a le oferi reglementarea dorită prin ordonanță de urgență s-a blocat anul trecut ca urmare a reacției negative de la Bruxelles. Ultima încercare a fost în aprilie, la o întâlnire a PSD la Brașov cu liderii județeni, vicepremierul Liviu Dragnea avansând atunci și public promisiunea că legea va fi schimbată în favoarea primarilor.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Mutarea a fost făcută astăzi, printr-un proiect de lege referitor la serviciile de utilități publice locale, votat de 215 deputați din 314 prezenți. 36 au fost contra și 62 s-au abținut. Din informațiile gândul, voturile favorabile au aparținut grupurilor PSD, UNPR, PPDD, UDMR și PC, proiectul de lege aparținând de altfel PSD. Legea a fost respinsă de PDL, în timp ce liberalii s-au abținut.

UPDATE: Dacă stenograma a consemnat 314 prezenți și 215 voturi favorabile, rezultatul publicat ulterior pe site-ul Camerei a reținut doar 313 prezenți și 213 susținători ai legii. Potrivit acestei liste nominale, legea a fost votată de 147 de deputați PSD, 15 UDMR, 14 reprezentanți ai minorităților naționale, 13 PNL, 11 PC, 11 PPDD, 3 neafiliați și 1 PDL. Astfel, din cei 73 de liberali, 60 s-au abținut, în timp ce 13 au votat favorabil (Daniel Chițoiu, Daniel Budurescu, Ion Cupă, Grațiela Gavrilescu, Andrei Gerea, Daniel Iane, Nicu Marcu, Alexandri Nicolae, Nichita Oros, Viorel Palașcă, Ion Pârgaru, Radu Stroe și Radu Zlati). Pentru a votat și un PDL-ist: Iulian Vladu. Din partea Puterii, s-au abținut doar Vasile Drăgușanu din partea PC și Niculinas Mocioi de la PPDD, în timp ce Cătălina Ștefănescu (PSD) nu a votat, deși a fost prezentă. Puteți verifica AICI cum a votat deputatul care vă reprezintă.

Proiectul a fost inițiat de 6 deputați PSD. Printre inițiatori se află  Florin Iordache, cel care a coordonat în luna decembrie adoptarea, în secret în Comisia Juridică, a proiectelor de lege privind amnistia, grațierea și modificările la Codul Penal, dar și liderul grupului PSD din Camera Deputaților, Marian Neacșu.

Legea pentru liniștea primarilor. Prevederi

Proiectul votat astăzi vizează modificarea și completarea legii nr 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice și a fost respins de Senat în noiembrie 2013. Prin acest proiect, șefii din teritoriu vor evita situațiile de incompatibilitate și problemele cu ANI.  Astfel, primarii și președinții consiliilor județene devin „reprezentantanții de drept ai comunelor, orașelor, municipiilor și județelor în adunările generale ale asociației de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice și să își poate delega această calitate prin dispoziție”.

ANI a susținut constant că primarii și șefii de Consilii Județene NU au dreptul să fie reprezentanții comunităților pe care le conduc în aceste adunări generale, care au ca obiect de activitate serviciile de utilități publice.

În plus, în proiectul legislativ se prevede că, dacă își deleagă atribuția de reprezentare în ADI-uri, primarul sau președintele de CJ stabilește cine îl înlocuiește. În legislația actuală, reprezentantul unității administrativ teritorială în ADI este desemnat de Consiliul Local sau de Consiliul Județean, nu direct de primar sau de șeful de CJ.

Horia Georgescu: „E o încercare de a submina activitatea ANI”

Agenția Națională de Integritate nu a fost însă consultată, explică președintele ANI, Horia Georgescu, pentru gândul. „E o nouă zi de marți la fel de neagră ca și cea din decembrie anul trecut. Agenția Națională de Integritate nu a fost consultată cu referire la acest proiect de lege. Sunt afectate câteva sute de dosare aflate pe rolul instanțelor și care în perioada următoare urmează să primească decizii definitive și irevocabile în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție în procese în care în fața Curții de Apel ANI câștigase”, susține șeful ANI.

În forma în care a fost votată, legea blochează, după promulgare, și verificările în curs, scăpându-i de emoții pe primari. „Verificările în  curs vor fi afectate întrucât în momentul promulgării legii va trebui să închidem aceste dosare care se află în curs de investigare”, a adăugat președintele ANI.

În opinia sa, obiectivul parlamentarilor de a asigura liniștea aleșilor loocali a fost atins, legea fiind „o încercare de a submina activitatea ANI”. „Sunt puse sub semnul întrebării toate dosarele aflate pe rolul instanțelor cu privire la acest tip de incompatibilitate care din punctul nostru de vedere prevede apariția unui conflict de interese”, spune Horia Georgescu.

De la plan la vot final. Zgonea: „Nu văd cum afectează activitatea ANI”

Legea inițiată de deputații PSD fusese pregătită în Cameră pentru votul final în campania electorală dinaintea alegerilor europarlamentare. În ședința din 27 mai, deputatul Iulian Iancu, coleg de partid cu inițiatorii, a cerut însă, fără explicații, retrimiterea legii la Comisia pentru industrii pe care o conduce. Pe 19 mai, gândul adusese proiectul în atenția publică, arătând că acesta a fost redactat fără consultarea ANI, cu toate că are implicații legate de schimbarea regimului incompatibilităților.

Pe 3 iunie, în prezența a 24 de membri din cei 25, un nou raport a fost aprobat în Comisie. Unul dintre cele două amendamente-problemă semnalate de gândul, cel legat la delegarea gestiunii, a fost eliminat. Al doilea, cel referitor la intrarea incompatibililor în legalitate, a fost păstrat.

RAPORTUL COMISIEI ÎN FORMA INIȚIALĂ

RAPORTUL COMISIEI ÎN FORMA FINALĂ

Ultimul pas până la intrarea în vigoare este promulgarea de către președinte. Șeful statului nu poate, potrivit Constituției, să trimită la Curtea Constituțională o lege decât o singură dată, Puterea având numărul necesar de voturi pentru a respinge reexaminarea. O altă variantă de atac este sesizarea de către Opoziție sau de către președinte la Curtea Constituțională. Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, nu are însă emoții.

„Deocamdată, el (proiectul – n.r.) este rezultatul punctelor de vedere convergente ale Comisiei Europene și Guvernului. Niciunul dintre parlamentari nu se află în situația de a fi consilier local sau primar. Legile lucrează pentru viitor, așteptăm să vedem dacă este contestat la Curtea Constituțională. Toată lumea a votat acest proiect de lege, din punctul meu de vedere nu îndeplinesc decât procedurile, la dezbateri nu a fost nimeni care să aibă o opinie contrară. Dacă Președinția sau vreun grup vor contesta, se va întoarce în Parlament. Nu văd cum afectează activitatea ANI toată activitatea pe care o apreciez”, a comentat Zgonea la finalul ședinței.

Cronologia disputei primari-ANI. Parlamentul răspunde presiunii aleșilor din țară

Disputa aleșilor locali cu Agenția Națională de Integritate a început în 2008, când s-au finalizat și primele verificări ale inspectorilor de integritate pentru situații de incompatibilitate din cauza prezenței acestora în adunările generale ale acestor ADI. În 2012 și 2013 numărul dosarelor definitivate de ANI a crescut însă semnificativ (așa cum arată LISTA oficială a proceselor publicată de gândul în iulie 2013) și, astfel, și presiunea reimțită la București din teritoriu pentru modificarea legii.

Iulie 2013. Liviu Dragneas le promite aleșilor locali ai USL la ședințele Uniunii că în toamnă, Guvernul va veni cu o modificare la legea ANI, prin care situațiile de incompatibilitate și conflict de interese să fie mai clar reglementate. „În urmă cu două luni am inițiat un act normativ pentru modificarea legii ANI care este acum la Ministerul Justiției”, a declarat pentru gândul vicepremierul Liviu Dragnea. În urma unor semnale negative de la Bruxelles, Ministerul Justiției nu a avizat proiectul.

Octombrie 2013. La inisistența primarilor, USL a pus în mișcare trei inițiative simultane de modificare a Legii administrației publice locale, aproape identice: una dinspre Guvern, una dinspre Camera Deputaților și alta dinspre Senat. Toate prevedeau intrarea primarilor și șefilor CJ de drept în AGA asociațiilor de dezvoltare.  „Rezolvarea” în favoarea aleșilor locali a fost astfel pasată Parlamentului.

Martie 2014. Vittoria Alliata di Villafranca, directorul Direcției Consolidarea Competenței Administrative și Europa de Sud-Est din cadrul Comisiei Europene trimite la București două scrisori. În prima, pe 11 martie, adresată președintelui ANI, Horia Georgescu, se arăta că prezența aleșilor locali în ADI este „crucială” și că „nu poate fi neobișnuit ca anumiți funcționari locali aleși, ca membri ai ADI, să fie în același timp membri ai boardului unor operatori publici”. În a doua și ultima, datată 21 martie, și ajunsă inclusiv la Ministerul Dezvoltării, mesajul era cu totul diferit: „să nu existe nicio excepție la aplicarea legii incompatibilităților, conflictului de interese și averii nejustificate”.

Aprilie 2014. La reuniunea informală a PSD de la Brașov, Liviu Dragnea se angajează oficial ca în săptămâna următoare „să generăm o discuție serioasă cu ANI”, întrucât, în opinia sa, „regimul incompatibilităților ar trebui mult mai bine lămurit”.

Mai 2014. „Rezolvarea” este transferată în  proiectul pentru modificarea și completarea legii nr 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice, inclusă pe ordinea de zi a Camerei Deputaților.

Iunie 2014. Legea este votată de Camera Deputaților, for decizional.