Parlamentul caută soluții pentru criza francilor elvețieni. De la ce propuneri se pleacă. PLUS: BNR are un avertisment

Criza francului elvețian își caută soluția în Parlamentul României. Convocați în ședințe extraordinare, deputații din comisia de buget și cei din comisia juridică au căutat azi rezolvări pentru românii care au credite în această monedă.

Dacă la juridică s-a decis formarea unei subcomisii care să se ocupe de legea insolvenței persoanelor fizice, la comisia de buget au fost invitați la audieri reprezentanți ai BNR, ai Asociației Române a Băncilor (ARB), a Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) și Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), dar și ai Grupului Românilor cu Credite în Franci Elvețieni.

Conversia creditelor

Prima soluție dezbătută a fost converirea creditelor în lei la cursul momentului în care s-a făcut creditarea, cu un plus sau un minus de 20%, pentru orice valută.

„A fost un cumul de factori și a arunca vina pe consumatori, când au avut norme de credit avizate de BNR, oamenii aceștia au fost ferm convinși că aceste credite sunt în directul lor avantaj, este incorect să-i acuzăm pe oameni de lăcomie, de prostie sau să fim taxați de demagogie sau populism pentru aceste propunere. Vrem o soluție justă, nu vedem altă soluție decât o conversie. Insistăm pentru o soluție care să nu arunce toată povara pe consumator, băncile să-și asume partea lor de responsabilitate”, a spus Alin Iacob, președintele AURSF.

Conversia creditelor, deși susținută de aproape toți reprezentanții părților afectate, nu este pe placut Băncii Naționale. În opinia șefului Direcției de Supraveghere BNR, Nicolae Cinteză, o astfel de măsură nu doar că ar duce la falimentul multor bănci, ci ar putea fi și neconstituțională tocmai din cauza pierderilor produse.

„Orice decizie privind o conversie la un alt curs de schimb decât cel din dată tranzacției produce pierderi pentru bănci. Rezolvarea printr-un act normativ care să stabilească conversia la un alt curs decât cel din ziua tranzacției nu se poate!Această soluție ar putea fi neconstituțională, dacă printr-un act normativ induci pierderi unei persoane.Sunt bănci care pot da faliment dacă conversia se face la curs istoric. Și nu una sau două bănci riscă falimentul! Cineva spunea că volumul creditelor în franci nu reprezintă un risc sistemic, dar falimentul unei bănci este un risc sistemic”, a declarat Cinteză, în cadrul comisiei de buget.

Ce propune MFP

Ministerul Finanțelor propune modificarea, prin lege, a ordonanței de urgență privind restructurarea creditelor, respectiv a „Electoratei. Astfel, potrivit MFP, vor putea beneficia de aceste prevederi persoanele cu venituri de maximum 3.000 de lei brut (față de 2.200 lei, așa cum este în forma actuală a legii). În plus, tot prin forma îmbunătățită a „Electoratei”, persoanele care apelează la acest tip de măsură ar urma să primească o deducere specială de maximum 1.500 de lei (față de 900 lei, cât este în prezent).

Acordarea deducerii speciale (a creditului fiscal) se va aplica din luna imediat următoare rescadențării creditului, comparativ cu o decalare de 2 ani în varianta anterioară.

Propunerea Ministerului de Finanțe este privită cu ochi buni de BNR. Pe termen scurt însă, după cum a precizat și Nicolae Cinteză.

„Poate oferi avantaje până se finalizează discuțiile cu fiecare bancă în parte”, a precizat șeful Direcției de Supraveghere din cadrul BNR.

Legea falimentului personal

O altă soluție exprimată în cadrul audierilor din comisia de buget a fost și legea insolvenței persoanelor fizice, luată în discuție miercuri și de comisia juridică. Cea mai recentă astfel de inițiativă aparține deputatei PSD, Ana Birchall.

În replică, Nicolae Cinteză a spus că o astfel de măsură nu este de dorit, mai ales dacă se bazează pe modelul german. „Nu cred că legea insolvenței persoanelor fizice rezolvă problema. Cine cunoaște legea germană, nu cred că va dori să-și declare insolvența”, a spus acesta.

Tot Ana Birchall a reiterat o altă soluție, și anume legea conversiei creditelor, dar la un curs mediu format din cursurile lunare din momentul creditării până în prezent.

În plus, ea a vorbit și despre constituirea unui fond de solidaritate, alimentat de bănci, care ar urma să fie folosit pentru situații de criză, cum este cea din prezent.

În același timp, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Marius Alexandru Dunca, a declarat că, din punctul lor de vedere, „orice inițiativă care să vină în sprijinul consumatorilor afectați” este una bună.

Cătălin Voivozeanu, reprezentantul Grupului de Români cu Credite în Franci Elvețieni s-a declarat, mai degrabă, de partea conversiei creditelor.

„Continuă să se vândă iluzii în piață”, a comentat Nicolae Cinteză, în mai multe rânduri. În opinia sa, cea mai bună soluție este o negociere directă între bănci și clienți, în urma cărora să se găsească soluții personalizate.

Francul elvețian continuă să se aprecieze față de moneda națională. Moneda s-a apreciat miercuri cu 1,6% față de cotația anunțată vineri de BNR și cu 20% comparativ cu cursul de săptămâna trecută, miercuri, când un franc era cotat la 3,74 lei.

Concret, o persoană cu o rată de 500 de franci elvețieni ar fi plătit miercuri 2.252 de lei, calculat la cursul BNR, cu aproape 390 de lei mai mult decât ar fi plătit în urmă cu o săptămână.