Parlamentul, chemat să pună în aplicare deciziile Curții Constituționale – cerință clară a UE

Parlamentarii sunt chemați săptămâna viitoare, marți și miercuri, să decidă asupra legislației privind referendumul și să pună în aplicare deciziile Curții Constituționale, aceasta fiind și o cerință clară a UE, după discuțiile pe care premierul Victor Ponta le-a avut săptămâna trecută la Bruxelles. Astfel, parlamentarii au de luat hotărârea cea mai dificilă pentru modul în care se va desfășura referendumul pentru demiterea președintelui suspendat Traian Băsescu, dar mai important pentru modul în care vor evolua pe viitor relațiile României cu Uniunea Europeană.

Parlamentul se reunește în sesiune extraordinară la cererea premierului Victor Ponta, care a anunțat săptămâna trecută, de la Bruxelles, că a trimis solicitarea președintelui Senatului și președintelui Camerei Deputaților. „Vom lua toate măsurile administrative și guvernamentale pentru a ne asigura că toate deciziile Curții sunt respectate și vom răspunde tuturor îngrijorărilor legitime exprimate de partenerii noștri europeni. Guvernul va organiza referendumul potrivit legii și deciziei Curții Constituționale”, a spus Ponta. El le-a explicat oficialilor europeni că nu Guvernul, ci doar Parlamentul poate schimba legea. „Voi transmite opinia mea și președintelui interimar, Crin Antonescu, că referendumul va trebui să respecte decizia Curții Constituționale. Pentru că președintele Schulz m-a întrebat dacă nu cumva Parlamentul nu va lua o decizie sau va decide după 29 iulie, l-am asigurat că orice referendum organizat în România, potrivit procedurilor standard, trebuie validat de Curtea Constiuțională, iar Curtea, pe 30 iulie, după referendum, va confirma rezultatele dacă 50% din populație, în fapt mai mult de 50% – pentru că după cum știți nu mai suntem 18 milioane de alegători – dacă 9 milioane de votanți se prezintă la urne”, a spus Ponta, după întâlnirea cu Martin Schulz, președintele Parlamentului European.

Și ceilalți lideri europeni cu care s-a întâlnit premierul la Bruxelles au vorbit clar despre respectarea deciziilor Curții Constituționale, indiferent de familia politică europeană, chiar dacă unii din ei au avut nuanțe și au amintit că excese au existat și în timpul guvernării Boc. Astfel, Președintele Parlamentului European a remarcat în același timp că membrii Consiliului European nu au fost la fel de critici ca acum și în 2009, când președintele Traian Băsescu a refuzat să nominalizeze un prim-ministru din partea majorității parlamentare de atunci, alegându-l pe Emil Boc în locul lui Klaus Johannis. „Pentru mine, standardele duble sunt inadmisibile”, a spus Martin Schulz.

De fapt, respectarea decizilor Curții Constituționale este una dintre principalele probleme la care a trebuit să răspundă premierul Victor Ponta, la cererea președintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, care i-a înmânat premierului român o listă neoficială de probleme. Și oficial, Comisia Europeană a vorbit clar despre „restabilirea” puterilor Curții Constituționale și „respectarea” deciziilor acesteia.

„Președintele Barroso a exprimat serioasele sale preocupări în ceea ce privește recentele evoluții politice din România în legătură cu respectarea statului de drept, cu independența sistemului de justiție și cu rolul Curții Constituționale. El a subliniat că trebuie garantate mecanismele necesare funcționării unui sistem democratic. Președintele Barroso a subliniat în mod clar că Guvernul României trebuie să respecte independența totală a sistemului judiciar, să restabilească puterile Curții Constituționale și să se asigure că deciziile acesteia sunt respectate, să numească un Avocat al Poporului ce se bucură de sprijin transpartinic, să garanteze o nouă procedură deschisă și transparentă pentru numirea Procurorului-General și a directorului DNA, precum și să facă din integritate o prioritate politică”, se arată și în comunicatul oficial al Comisiei Europene. Potrivit comunicatului CE, președintele Barroso a apreciat asigurările date de premierul Ponta potrivit cărora măsurile ce cad în responsabilitatea Guvernului vor fi luate imediat și că nu se va precupeți nici un efort pentru ca să existe un angajament similar și din partea celorlalte instituții românești.

Premierul Victor Ponta a declarat că a răspuns deja, vineri, listei neoficiale primite din partea Comisiei Europene, precizând că au fost întrebări și nu cerințe și arătând că nu s-a simțit foarte bine că a fost pus „la zid” doar pentru că România are o imagine proastă din cauza președintelui suspendat Băsescu. „Nu m-am simțit foarte bine că suntem puși la zid fără să fim ascultați”, a spus Ponta. El a precizat că a asigurat CE de independența justiției și a explicat procedurile care au dus la suspendarea lui Băsescu. „Nu au fost cereri, au fost 11 întrebări. Barroso a ridicat niște întrebări, avea niște informații, unele dintre ele corecte, altele incorecte (…) Referitor la problema cu ordonanțele de urgență: «De ce s-a dat ordonanță de urgență privind referendumul?» Am spus – «că asta nu e o chestie normală» – aveți dreptate, dar vă anunț că Ordonanța 106/2009 dată de Guvernul Boc privea schimbarea Legii referendumului. În 2009 era stat de drept și acum nu e stat de drept sau e aceeași măsură ? Eu am informat, nu făceam o polemică și acum înștiințez că Guvernul a dat acea ordonanță de urgență deoarece în Parlament se votase o lege care era blocată de către Băsescu și PDL. În momentul în care a fost deblocată de către Curtea Constituțională, nu se va mai folosin instrumentul ordonanțelor de urgență”, a spus Ponta.

În fapt, Senatul se va reuni în sesiune extraordinară marți, iar Camera Deputaților se va reuni miercuri, pentru a decide în legătură cu legislația privind referendumul. Întâi vor avea loc discuțiile în Comisia juridică a Senatului, condusă de senatorul PSD Toni Greblă, care se va reuni luni, la ora 13.00, pentru a elabora raportul care se va discuta în plenul Senatului marți. Președintele Senatului, Petru Filip, a declarat, pentru MEDIAFAX, că a solicitat convocarea Biroului Permanent al acestei Camere luni, la ora 13.00, pentru a se decide convocarea în sesiune extraordinară a plenului Senatului pentru marți, la ora 12.00. „Se discută legile referendumului, cea de la CC, și ce există colateral pe legea referendumului”, a precizat Filip. De asemenea, președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, a declarat pentru MEDIAFAX, că se consultă cu președintele Senatului, având în vedere că deputații sunt cei care dau votul final în chestiunea legilor electorale, și va propune convocarea plenului Camerei pentru ziua de miercuri. Totodată, Zgonea a precizat că va avea o discuție inclusiv cu liderii grupurilor parlamentare, după ce a primit solicitarea premierului Victor Ponta cu privire la convocarea unei sesiuni extraordinare pe subiectul legii referendumului. Toni Greblă a precizat că, în opinia sa, nu va avea loc și o ședință comună a celor două Camere ale Parlamentului, întrucât singurele proiecte luate în discuție sunt cele privind referendumul, iar după aprobarea în Senat, legile vor merge la Camera Deputaților, în calitate de for decizional.

Președintele interimar, Crin Antonescu, a declarat, vineri, la Palatul Cotroceni, că legile României se fac în România de către legiuitorii stabiliți de Constituție, și anume Parlamentul și Guvernul și sunt supuse controlului Curții Constituționale. „Legile României care, prin efectele Constituției, sunt ținute să respecte toate angajamentele internaționale pe care România le-a semnat se fac în România și nu se negociază în altă parte”, a mai spus președintele interimar. El a arătat că acesta este un principiu legat de suveranitatea care este prevăzută în legea fundamentală, pe care nimeni nu o poate pune și nu a pus-o la îndoială. În plus, Antonescu a amintit că are posibilitatea de a promulga proiectul de lege de modificare a legii referendumului, care a fost declarat constituțional de Curtea Constituțională și a ajuns la Președinție, iar în acest caz reunirea Parlamentului în sesiune extraordinară nu ar mai avea obiect. Lideri ai USL doresc să decidă Parlamentul, iar președintele interimar Crin Antonescu să retrimită Parlamentului proiectul asupra căruia s-a pronunțat Curtea Constituțională și să fie adoptată o lege unică care să cuprindă toate reglementările privind referendumul.

Astfel, indiferent de cine dintre politicienii români a avut un lobby mai eficient la Bruxelles, de campania electorală furibundă din țară, de faptul că președintele suspendat Traian Băsescu va fi demis sau nu, Parlamentul român trebuie să ia săptămâna viitoare o hotărâre care să pună în ordine legislația, decizia forului legislativ fiind și un semnal pentru evoluția relațiilor viitoare ale României cu Uniunea Europeană.