Parlamentul „vedetelor” uninominale nu a scos niciun politician de calibru. „Și din Hrebenciuc a rămas doar legenda”

Au intrat în parlament acum patru ani după o campanie personalizată, uninominală. Din 471 câți au fost aleși pe valul de vedete și tinere speranțe împinse să aducă voturi și în nume propriu, nu doar în cel al partidului, nu a răsărit, la final mandat, nici măcar un lot subțire de noi politicieni de calibru pentru viitorul parlament sau pentru prezidențiale.

Din 2008 încoace, parlamentul a fost pus, practic, între paranteze de Executiv care a luat deciziile importante prin asumări de răspundere sau prin ordonanțe de urgență. Pentru legile plecate din parlament a funcționat mai bine ca oricând regula votului dictat de degetul liderului de grup. Din câteva mii de proiecte inițiate de parlamentarii puterii în primii trei ani de mandat, în final au ieșit doar 33 de modificări la legile actuale. În ultimul an, dominat de alegeri, parlamentarii au stat mai mult prin colegii și mai puțin prin plen. Nimeni nu a reușit să-și lege numele de o lege făcută de la zero care să fi ajuns în Monitorul Oficial.

Față de legislativul anterior, ales pe liste, actualul parlament a fost dominat de traseiști. Fie au trecut de la un partid la altul pentru a sprijini guvernul în schimbul tranșelor periodice de la buget alocate de Emil Boc colegiilor puterii, fie au trecut, după declinul PDL, spre USL pentru a trânti guverne și a-și asigura din timp colegii eligibile.

Voicu și Nica, între cei 12 care au vorbit doar la jurământ

Primul test pe care l-au picat uninominalii a fost chiar cel legat de rolul lor în parlament: legile. În patru ani s-au depus, mai mult formal, puțin peste 5.000 de inițiative legislative, de la taxarea vrăjitoriei la evacuarea Parlamentului din Casa Poporului. La final, au ieșit 1.138 de legi, o scădere cu 30% față de mandatul precedent, arată un studiu al Institutului pentru Politici Publice.

Pentru cele mai multe din cele o mie de legi finalizate, parlamentul a fost doar spectator, cele mai multe fiind ordonanțe ale guvernului. Codurile Penal, Civil, de Procedură Penală și de Procedură civilă, legile educației, legea salarizării au trecut prin parlament fără dezbatere, guvernul Boc trecând prin 12 asumări de răspundere.

Doisprezece parlamentari au vorbit numai la depunerea jurământului. Printre ei, Dan Nica, ajuns ministru PSD în două guverne în acest timp, dar și senatorul PSD Cătălin Voicu.

Vedeta legislaturii: „Parlamentarul Terminator”

Ales în toate cele șase legislaturi până acum, democratul Radu Berceanu susține că „de la CPUN încoace lucrurile s-au degradat permanent” de la un mandat la altul. „Mai demult erau dezbateri furtunoase în plen. Acum, în comisii, nu mai dezbate nimeni nimic. Vin un sfert, se pun prezenți jumate că îi pune un coleg sau altul pe listă sau vin, se pun prezenți, se duc până la toaletă și dispar. La sfârșit voturile sunt bazate pe ce a zis șefu'”, a explicat Berceanu pentru gândul cum lucrează uninominalii.

Explicația sa: au venit în parlament „oameni care n-au serviciu”, „care au lipit niște afișe pe la partid ori a fost tăticu’ cu foarte mulți bani” sau „câțiva pe care îi bântuie ideea de imunitate parlamentară”. „Nivelul general al parlamentarilor – de cultură, de profesionalism – n-a crescut niciodată din ’90 încoace. A scăzut. S-a ajuns la ideea că parlamentari buni sunt ăia tari în clanță. Care se duc la televizor și-i fac pe ceilalți boi, tâmpiți, hoți, bandiți. Se ceartă ca țațele-n piață. În general în toate partidele sunt cotați din ce în ce mai bine cei din genul Terminator”, spune Berceanu.

Cei 100 de traseiști care fac și desfac guverne

Migrația politică s-a dublat față de mandatul anterior. 96 de parlamentari, un sfert din legislativ, au trecut cel puțin o dată de la un partid la altul. Cu aceștia s-a pus pe picioare guvernul Boc II în 2009. Tot cu votul lor au picat guvernele Boc și Ungureanu la moțiuni de cenzură, premieră în parlament. „Acum, cu alegerile așa-zis uninominale care sunt de fapt cvasi-uninominale, asta a devenit o explicație pentru toate trădările. Adică „dom`ne, oamenii m-au ales pe mine, nu partidul, fac ce vreau, nu-mi spui mie că-s trădător”. Și pleacă de la ăla la ăla, de la ăla la ălalalt și înapoi”, spune Berceanu.

Legătura cu colegiile, invocată permanent la nivel de discurs, s-a dovedit în final inexistentă. „Sunt președinți, lideri mari din toate partidele care n-au candidat de două ori în același loc. Dintr-un singur motiv: nu-i mai alegea nimeni”, rezumă fostul ministru PDL aflat pe picior de plecare din prim-planul politicii, cazurile Antonescu și Blaga.

„Predescu și Iorgovan erau tartorii care schimbau tot. Gușă nu știa să iasă din clădire dacă nu întreba femeia de serviciu”

După 23 de ani, crede Berceanu, „s-a ajuns la o vrajbă oarbă în parlament, e ca la bătaia pe maidan”. „Dacă îți vine ție și ai majoritate, iei nisip și-l arunci celuilalt în ochi. Nu-mi amintesc să fi rămas vreo regulă de neclintit în 23 de ani”, spune senatorul PDL.

Parlamentul vedetelor rămâne cu un deficit și în privința „maeștrilor combinatori” care au făcut și desfăcut legi importante în ultimele două decenii. „În Senat, în afară de Georgy Frunda, mi-e greu să mai găsesc un jurist bun”, contabilizează Berceanu pentru care „Toni Greblă e prea de partid, se screme să pună în chestii juridice ce primește de la partid și se cam vede”.

„Ion Predescu (actual judecător CCR, n.red) și Antonie Iorgovan erau pe vremuri tartorii care schimbau tot. La Senat nu mai văd pe nimeni de calibrul ăsta, iar la Cameră nici atât”, arată Berceanu. Pentru senatorul PDL nici sforarul Viorel Hrebenciuc nu mai e ce-a fost. „El e de felul lui un combinator așa, îi place să facă tot felul de întâlniri, de aranjamente, dar de la o vreme a rămas doar legenda, pe care el o întreține. Mai face câte o declarație din asta, dar nu mai aranjează și nu mai deranjează nimic”, crede el.

Pentru Berceanu, juristul numărul 1 al PDL, promovat de Boc, Daniel Buda, „e inginer de tufișuri” și „a făcut Dreptul la adunarea de seară, ca și Bogdan Olteanu”. Din seria veche de politicieni, Crin Antonescu „era ciuca miștourilor lui Radu Vasile”, iar Cozmin Gușă, desemnat de PD în 2004 „mare lider de grup, că atât ne-a dus capul”, „nu știa să iasă din clădire dacă nu întreba femeile de serviciu”, spune Berceanu.