PASIV. Vladimir Putin, plictisit în timpul unei reuniuni prin videoconferință: „Dă impresia că este obosit, chiar plictisit”

În timpul unei reuniuni organizate prin videoconferință în luna aprilie privind punerea în aplicare a măsurilor adoptate pentru sprijinirea economiei și a sferei sociale, Vladimir Putin pare plictisit. Putin este descris ca fiind un om poltic pasiv în confruntarea cu coronavirusul. „Putin a creat un sistem hiperpresidențial în care toate deciziile importante au fost luate în cele din urmă de Kremlin. Dar el a devenit el însuși tot mai puțin prezidențial”, a menționat domnul Galeotti, expert rus. 

Pandemia a întârziat și a întunecat planurile  politice. Rusia se simte obligată să sărbătorească Ziua Victoriei pe 9 mai într-o altă manieră comparativ cu anii anteriori.

Vladimir Putin pare plictisit, verificându-și ceasul în timpul conferinței video televizate. Timp de 20 de ani, Putin și-a pus amprenta ca om de acțiune, un lider hiperactiv gata  să facă față în fața inamicilor Kremlinului acasă și în străinătate. Cu toate acestea, confruntat cu coronavirusul, un lider care a fost reales în 2018 cu aproape 80 la sută din voturi și care nu se confruntă cu amenințări grave la adresa puterii sale a fost ciudat de pasiv, potrivit NyTimes.com și TRTWorld

Prăbușirea prețurilor petrolului a înlăturat un flux important de venituri pentru programele sociale, în timp ce economia dependentă de petrol și gaze din Rusia se va reduce la 6% în acest an.

Pandemia a evidențiat cea mai mare vulnerabilitate a domnului Putin: lipsa pronunțată de interes sau de succes în soluționarea problemelor interne, cum ar fi spitalele dărăpănate, buzunarele sărăciei înrădăcinate și anii în care scad veniturile reale.

Referendumul  din 22 aprilie privind modificările constituționale din cauza virusului, amânat din cauza coronavirusului,  permite lui Putin să rămână la putere până în 2036.

Putin a apărut în luna aprilie aproape zilnic la televizor, ținând teleconferințe din reședința din afara Moscovei.

„Dă impresia că este obosit, chiar plictisit”, a declarat Yekaterina Schulmann, fost membru al consiliului consultativ al Kremlinului pentru societatea civilă și drepturile omului.

Îmbrăcat într-un costum negru și cravată întunecată,  Putin a declarat în luna aprilie că va fi organizată o paradă militară la un moment dat și că, chiar în ziua respectivă, „avioanele de război și elicopterele moderne vor duce la cerul rusesc zburați în formație în cinstea eroilor noștri. ”

Vladimir Putin a scăzut în sondaje, de la 69 la sută în februarie la 63 la sută în martie, potrivit Levada Center, o organizație independentă de votare din Moscova. Majoritatea liderilor din Europa au crescut în sondaje în timpul blocajelor coronavirusului, potrivit NyTimes.

„Starea de spirit publică a Rusiei este foarte volatilă. Oamenii sunt speriați de virus și, de asemenea, de economie ”, a spus doamna Schulmann. Domnul Putin „nu poate găsi un ton care să rezoneze” cu publicul, a adăugat ea.

Dar epidemia a început mai târziu în Rusia și încă se agravează. Iar daunele economice au fost severe, muncitorii din afara unui sector de stat care oferă cea mai solidă bază de sprijin a domnului Putin au lovit în mod deosebit de greu întrucât restaurantele, saloanele de păr și multe alte afaceri private se închid din cauza blocajelor.

Au existat, de asemenea, câteva încercări  la proteste reale, dar acestea au fost rapid dezmembrate de poliție. Cea mai mare dintre acestea a fost un marș anti-blocaj din 20 aprilie în Vladikavkaz, un oraș de la marginea Munților Caucaz.

Pentru Mark Galeotti, expert rus și autor al unei cărți despre domnul Putin, cea mai mare amenințare provocată de virus pentru Kremlin nu este tulburarea popularității – „oamenii nu vor crește în revoltă”, a spus el – ci o „decădere. de legitimitate. ”

„Putin a creat un sistem hiperpresidențial în care toate deciziile importante au fost luate în cele din urmă în Kremlin. Dar el „a devenit el însuși tot mai puțin prezidențial”, a menționat domnul Galeotti, lăsând pe alții să anunțe restricții de circulație și alte măsuri dureroase care vizează combaterea virusului.

„Punând din ce în ce mai multă responsabilitate funcționarilor locali, fără a renunța la vreuna din propriile sale competențe”, a adăugat domnul Galeotti, „domnul Putin a încălcat un contract fundamental cu guvernanții și birocrații – conducerea de mijloc a statului – care mențin efectiv sistemul”.

Aflat în 2014 cu o amenințare la fel de gravă pentru interesele ruse, creată de președintele pro-Kremlin al Ucrainei, domnul Putin a profitat de acest moment prin anexarea Crimeei. Când, doi ani mai târziu, părea că și cel mai apropiat aliat al Rusiei din Orientul Mijlociu, președintele Bashar al-Assad al Siriei, ar putea piardă puterea, domnul Putin  a inversat valul războiului civil al Siriei, trimițând avioane de război și soldați ruși.

Totuși, coronavirusul l-a lăsat adesea să pară cu piciorul plat. În martie, el a încercat să redea acțiunile omului de acțiune care i-a modelat imaginea în trecut, precum zborul într-un jet de luptă, urmărirea tigrilor în Orientul Îndepărtat Rus și coborând în Marea Baltică.

Dar expunerea lui  înainte  ca  pandemia să avanseze nu a funcționat așa cum era planificat: a vizitat pacienții infectați la un nou spital din Moscova, îmbrăcat într-un costum galben de hazmat galben, doar pentru a afla câteva zile mai târziu că medicul șef care  i-a strâns mâna, a fost pozitiv pentru virus.

De atunci, domnul Putin s-a adăpostit la vila lui. De acolo, el a transmis pe 19 aprilie un mesaj cu ocazia Paștelelui ortodox

„Situația”, a spus el, „este sub control total”.